Europeni cu balcoane orientale

Majoritatea gospodinelor din Medgidia inca usucă rufele in modul moştenit de la strămoşi: întinzându-le pe frânghii la balcon.
Mergi pe strada si vezi gospodinele care întind înafara balcoanelor izmenele si cearşafurile pătate, la uscat. Oribil...penibil. Sa si le admire fiecare in balcon la el....Ca sa nu mai zic de cei care si-au executat frânghii cu scripeţi si le întind din bloc in copaci....Halal gospodine.
Remarc totala lipsa de simt estetic si nepăsarea cu care sunt tratate balcoanele la noi: „De ce trebuie sa fiu silit, ca trecător, sa vad, chiar si pe cele mai mari strazi ale oraşului, rufe atârnate la uscat? “

Sa-i vad chiloţii fluturând in vânt unuia care nu ştie ca balconul e un spaţiu destinat florilor?

NU, nu mai vreau sa vad aceste imagini oribile in orasul in care traiesc.

Conform Regulamentului privind gospodărirea municipiului Medgidia, aprobat prin HCL nr. 170/23 iunie 2006, conform art.9 sunt menţionate printre altele:
o) învelitorile construcţiilor proprietate la care scurgerea apelor pluviale se face pe accese circulabile pietonal sau auto vor fi prevăzute cu jgheaburi si burlane pentru colectarea si dirijarea acestora,
p) nu se accepta învelitori cu placi ondulate de azbociment;
r) este interzis la balcoane in fata blocurilor si a caselor sa se expună lenjerie si alte bunuri personale.

Contravenţia se sancţionează cu amenda de la 300 la 600 lei noi.

Magazinele de la parter, incluse la întreţinere

Deşi poate părea o binecuvântare să ai un magazin la parterul blocului, în foarte multe astfel de cazuri există neînţelegeri cu privire la modul de achitare a întreţinerii. Vina este ori a administratorului, care nu ştie cât şi cum să ceară, ori a proprietarului spaţiului comercial, care refuză să plătească. Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, vă spune cum trebuie procedat în astfel de situaţii.

Cheltuielile pentru proprietarii de spaţii comerciale se împart astfel:

√ dacă nu au contracte cu furnizorii sau nu sunt debranşaţi, trebuie să plătească apa rece şi caldă, conform contoarelor individuale, după numărul de angajaţi sau, în funcţie de obiectul de activitate, după numărul robineţilor;
√ tot în cazul în care nu au contracte separate cu furnizorii sau nu sunt debranşaţi, trebuie să achite căldura şi cotaparte indiviză aferentă căldurii de pe spaţiile comune, precum şi cota de energie termică aferentă conductelor ce traversează spaţiul, dacă acestea nu sunt izolate termic, la preţ de agent economic nesubvenţionat;
Se achită şi fondul de reparaţii

√ cota-parte indiviză pentru cheltuielile administrative;

√ cota-parte indiviză pentru salariile/ indemnizaţiile angajaţilor asociaţiei;

√ cota-parte indiviză pentru fondul de reparaţii;

√ cota-parte indiviză pentru întreţinerea ascensorului, interfonului şi a altor instalaţii comune;

√ cota pentru consumul de energie electrică pentru iluminatul spaţiilor comune;

√ salariul/ remuneraţia femeii de serviciu;

√ dacă e cazul, cota-parte indiviză din consumurile/ pierderile de apă etc. de pe spaţiile comune.

Locatarii trebuie să fie vigilenţi

Listele lunare de plată a întreţinerii, afişate la avizier, trebuie să îi cuprindă şi pe proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, de la parter. Neintroducerea lor la achitarea întreţinerii înseamnă favorizarea proprietarilor spaţiilor comerciale, ale căror obligaţii financiare sunt suportate astfel de ceilalţi locatari.

Din această cauză, proprietarii din blocurile unde există spaţii comerciale la parter trebuie să fie vigilenţi şi să se intereseze dacă patronii acestora îşi achită datoriile faţă de asociaţie.

sursa:libertatea.ro

10 ponturi ca să afli dacă administratorul nu e competent

Activitatea unui administrator care nu îşi face bine treaba, conform cerinţelor legii şi în interesul proprietarilor din bloc, poate duce la costuri mari la întreţinere şi la sistarea unor servicii. Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari, vă spune cum vă puteţi da seama din timp dacă acest angajat al asociaţiei este incompetent sau certat cu legea.
Iată aspectele la care trebuie să fiţi atenţi cu privire la activitatea administratorului:
1. Nu afişează o listă de plată conformă cu Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1.969/2007, anexa nr. 2.
2. Nu are registre contabile obligatorii şi nu utilizează chitanţe personalizate, înscrise cu datele asociaţiei.
3. Se laudă că are relaţii şi cunoaşte persoane publice. Pentru verificare se poate cere un document (recomandare, adeverinţă, legitimaţie) care să certifice cele spuse.
4. Casieria este neîngrijită.
5. Nu comunică simplu şi la obiect atunci când i se cere o informaţie.

Cereţi preşedintelui schimbarea lui

6. Nu răspunde în scris la solicitările preşedintelui, cenzorului sau proprietarilor.
7. Nu prezintă preşedintelui sau cenzorului documente justificative pentru ceea ce face sau spune.
8. Nu face nimic pentru a micşora cheltuielile proprietarilor şi cumpără diverse materiale necesare asociaţiei la cele mai mari preţuri. Acest lucru se poate verifica cerând o factură şi apoi comparând tariful cu preţul pieţei.
9. Nu declară taxele şi impozitele către bugetul de stat, chiar dacă le reţine de la proprietari. În acest caz, se poate solicita chitanţa/ ordinul de plată.
10. Face propagandă unei firme pentru a-i vinde acesteia produsele sau serviciile contra unor comisioane din banii proprietarilor.

Dacă aveţi în bloc un astfel de administrator care nu îşi face bine treaba, uniţi-vă mai mulţi proprietari şi cereţi comitetului executiv, în scris, schimbarea sa din funcţie.

sursa:libertatea.ro

Cum puteţi plăti întreţinerea

Staţi la bloc şi banii de întreţinere vi se acceptă numai personal? Acest lucru reprezintă un abuz, deoarece există şi alte modalităţi de plată. Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, vă spune care sunt acestea.
Deşi, de cele mai multe ori, banii de întreţinere sunt încasaţi numai în numerar, la casieria asociaţiei de proprietari sau din uşă în uşă (practică nerecomandată), există şi alte modalităţi de plată, pe care unii cetăţeni nu le cunosc.

Iată care sunt acestea:

- la bancă, direct în cont, prin ordin de plată sau prin foaie de vărsământ. Contul asociaţiei de proprietari trebuie menţionat pe lista de întreţinere lunară.

Astfel, banii nu mai circulă prin casa administratorului. Pentru operaţiunile prin bancă, obligatoriu, prima semnătură asupra contului trebuie să aparţină preşedintelui asociaţiei de proprietari;

- la poştă, prin mandat poştal, pe adresa preşedintelui sau a administratorului- casier, dacă acesta este din bloc. Neprimirea banilor se consemnează pe recipisa de la poştă şi este dovada clară a refuzului la încasare, probă foarte importantă în cazul unui proces în instanţa de judecată;

- prin curier poştal, pe acelaşi principiu ca şi plata prin mandat poştal. Întreţinerea curentă sau restantă poate fi achitată total sau parţial, în funcţie de posibilităţile financiare pe care le aveţi sau în funcţie de normele stabilite prin regulament, în interiorul asociaţiei.

Plata poate fi făcută cu prioritate pentru anumite categorii de contribuţii (restanţă, cotă curentă, fond de rulment etc.), conform celor stabilite pe plan local, prin decizia comitetului executiv. Dacă nu există o ordine de priorităţi stabilită de asociaţie, atunci casierul trebuie să încaseze orice sumă vreţi să îi plătiţi şi nu are dreptul să vă refuze.

sursa:libertatea.ro

Cine deţine puterea în asociaţie

Cine deţine puterea în asociaţie

În foarte multe asociaţii, administratorul este “omul bun la toate”, preşedintele figurează doar pe hârtie şi, uneori, cenzorul nici nu există. Această stare de fapt nu trebuie însă tolerată deoarece puterea deplină este deţinută de proprietari, iar aceştia o pot aplica eficient, în interesul lor, prin vot şi decizii majoritare. Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, vă spune ce trebuie să ştiţi despre cei trei “capi”, care sunt, de fapt, angajaţii celor ce locuiesc în bloc.

Administratorul

De cele mai multe ori, administratorul îşi conferă singur putere, iar proprietarii se supun. Iată, de fapt, care este realitatea:
• administratorul nu are putere în faţa proprietarilor, a preşedintelui, a membrilor comitetului executiv sau a cenzorului;
• el are numai atribuţii profesionale, de execuţie, conform fişei de post;
• este subordonat direct preşedintelui;
• nu are dreptul să decidă cu privire la regulile de funcţionare şi organizare din asociaţie;
• nu este obligat să dea explicaţii decât în faţa preşedintelui şi a cenzorului, în cadru organizat.

Cenzorul

Acesta are următoarele atribuţii:
• să constate şi să raporteze preşedintelui, în scris, aspectele cu privire la activitatea financiar- contabilă sau juridică din cadrul asociaţiei, inclusiv concluzii şi recomandări conform reglementărilor legale şi statutare proprii;
• nu are nici un fel de putere în faţa proprietarilor, a preşedintelui, a membrilor comitetului executiv sau a personalului angajat/ prestator al asociaţiei;
• nu are puterea să ia hotărâri şi decizii personale cu privire la activitatea din cadrul asociaţiei.

Preşedintele

Preşedintele nu trebuie să existe doar simbolic. Iată ce trebuie să ştiţi despre acesta:
• este ales de proprietari pentru a le reprezenta interesele;
• nu are puterea să ia hotărâri şi decizii cu privire la reguli şi regulamente de ordin interior;
• are puterea juridică de a convoca şi conduce şedinţele comitetului executiv şi ale adunării generale;
• poate convoca adunarea generală atunci când constată că persoanele alese de proprietari nu respectă legea, statutul asociaţiei de proprietari şi deciziile majorităţii;
• se subordonează adunării generale a proprietarilor sau deciziei majorităţii.

sursa: http://libertatea.ro/stire/cine-detine-puterea-in-asociatie-245720

Aşa îţi faci asociaţie de proprietari

Pentru cei care stau la bloc, asociaţia de proprietari reprezintă interesele comune ale majorităţii proprietarilor, fără scop patrimonial. Ea are personalitate juridică, administrând şi gestionând proprietăţile comune.

Există peste 20.000 de asociaţii de locatari care nu s-au transformat încă în asociaţii de proprietari, întrucât au probleme privind posibilitatea funcţionarii în conformitate cu legislaţia. Astfel, ele nu pot beneficia de programele naţionale prin care se acordă diverse subvenţii pentru reabilitarea termică sau Casa verde şi nici de sprijin pentru scăderea facturii la întreţinere.

Asociaţia de proprietari se înfiinţează prin acordul scris a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.
Acordul se consemnează într-un tabel care va conţine: numele şi prenumele proprietarului, adresa, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, indicarea titlului de proprietate, data exprimării voinţei de asociere şi semnătura.

În clădirile de locuinţe cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte, doar dacă nu există o proprietate comună care nu poate fi delimitată. Asociaţiile de proprietari la nivel de scări sau tronsoane se pot constitui prin hotărârea adunării generale şi cu acordul expres al coproprietarilor.

Acte necesare

Cerere pentru acordarea personalităţii juridice (în numele preşedintelui, inclusiv delegatie pentru persoana împuternicită;

Statutul Asociaţiei de Proprietari, inclusiv tabelul nominal cu semnături;

Actul constitutiv;

Acordul de asociere;

Procesul-verbal al Adunarii

Generale de constituire;

Copie de pe încheierea de la Judecătorie cu înscrierea în Cartea Funciară a clădirii sau copie de pe încheierea de la Judecătorie cu înscrierea în Cartea Funciară a actului de proprietate al unui membru al Asociaţiei de Proprietari;

Proces-verbal de predare – primire a mijloacelor materiale şi băneşti.

Cât costă?

Contrar zvonisticii lansate de cei care nu doresc organizarea transparentă şi eficientă a asociaţiilor, costurile sunt nesemnificative.

Aproximativ 100 de lei de asociaţie;

Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat oferă gratuit consiliere pentru constituirea asociaţiei de proprietari. Informaţii la 021/319.07.99 sau e-mail mihai.mereuta@habitaturban.ro.

Paşi de urmat

Dosarul de constituire se depune şi se înregistrează la organul financiar local;

Dosarul se înaintează către Judecătorie, în vederea acordării personalităţii juridice;

Judecătoria comunică încheierea prin care s-a acordat personalitatea juridică asociaţiei de proprietari;

Se depune la Judecătorie o cerere de legalizare a încheierii, împreună cu încheierea, timbru judiciar de 2 lei şi un timbru judiciar de 0,15 lei;

Se face ştampila asociaţiei;

De la Administraţia Financiară se obţine certificatul de înregistrare fiscală;

Se deschid conturi bancare;

Se fac noile contracte cu furnizorii.

Cum se obţine certificatul fiscal

Formular tip 010;

Copie hotarare judecătorească legalizată de către judecatorie;

Împuternicire semnată de către preşedintele asociaţiei;

Proces verbal de constituire din care să reiasă numele preşedintelui;

Declaraţie pe proprie răspundere a preşedintelui privind inexistenţa unui alt certificat de înregistrare fiscală;

Dosarul se depune la Administraţia Financiară. Nu confundaţi Direcţia de Impozite şi Taxe Locale (subordonată Primariei) cu Administraţia Financiară din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală!



sursa:click.ro

Cum scăpaţi de scandalagiii de la bloc

Vremea frumoasă de afară aduce o mare pacoste pe capul proprietarilor de la bloc. Petrecerile în vecini, nunţile dintre blocuri şi scandalurile între proprietari se înmulţesc în această perioadă. Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Habitat, ne spune cum îi putem disciplina pe cei care nu ne respectă orele de linişte.

Potrivit Legii 61 din 1991, republicată în 2000, programul de linişte la bloc este între orele 22.00 – 8.00. În plus, asociaţiile de proprietari au fixat un orar propriu pentru linişte la bloc, în intervalul orar 14-17. Cu toate acestea, el e rareori respectat.

În fapt, nu există asociaţii de proprietari care să nu se confrunte cu încălcarea orelor de linişte. De cele mai multe ori, cei care dau o petrecere nu-şi previn vecinii de faptul că-i aşteaptă o noapte zgomotoasă.

Dacă aveţi astfel de vecini în bloc, trebuie să ştiţi că aveţi la îndemână o serie de pârghii legale pentru a-i convinge să renunţe la asemenea comportament. În primul rând sesizaţi Poliţia la 112, pentru orice încălcare a ordinii şi liniştii publice, în baza Legii 61/1991, republicată.

Dacă aveţi de-a face cu o nuntă între blocuri care vă deranjează, verificaţi la Primărie dacă manifestarea e autorizată. Sunaţi apoi la Poliţie. Dacă vecinii dumneavoastră de sus au copii mici care tropăie toată ziua prin casă atunci aveţi o misiune grea.

Copiii mici pot fi mai greu convinşi să meargă pe vârfuri, aşa că sfatul nostru este vă izolaţi fonic locuinţa dacă vecinii dumneavoastră nu fac nimic pentru a vă respecta dreptul la linişte.

Amenzi pentru tulburarea liniştii

Săvârşirea în public a unor fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, ameninţări cu acte de violenţă asupra persoanelor: 200 - 1.000 lei.

Desenarea, mâzgălirea pereţilor clădirilor sau deterioararea acestora: 100 - 500 lei.

Tulburarea liniştii locatarilor prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat ori instrument muzical în localurile sau sediile persoanelor juridice situate în blocuri: 500 - 1.500 lei.

Tulburarea fără drept a liniştii locatarilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect prin strigăte sau larmă: 200 - 1.000 lei.

Alarmarea organelor de intervenţie în caz de pericol fără motiv întemeiat: 100 - 500 lei.

Lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru oameni: 100 - 500 lei

sursa:click.ro