vineri, 30 ianuarie 2009

Banu` jos - legea care guverneaza asociatiile de proprietari

Proprietarii de apartamente aflati in criza de timp reclama ca nu pot achita intretinerea prin virament bancar.

Daca platile facturilor la utilitati (energie electrica, gaz, cablu etc) prin intermediul bancilor au devenit un lucru firesc, nu acelasi lucru este valabil atunci cand vine vorba de achitarea intretinerii la asociatiile de proprietari. Multi dintre administratori se feresc sa vina in ajutorul locatarilor aflati in criza de timp cu o varianta alternativa la plata facturilor - viramentul bancar - acceptand doar traditionala achitare a intretinerii cu "banu’ jos", la sediul asociatiei.

Evident, pentru o parte dintre locatari, indeosebi cei care pleaca la serviciu la primele ore ale diminetii si se intorc seara tarziu, plata intretinerii devine stresanta in incercarea de incadrare in programul asociatiilor. De aici si pana la un conflict cu administratorii de bloc, motivat de intarzieri la plata intretinerii, nu mai e decat un pas, victime fiind, de regula, locatarii tineri. "Plec dimineata si vin seara tarziu de la serviciu. Platesc utilitatile prin card, dar cand vine vorba de asociatie, trebuie sa fug de la serviciu", a declarat o locatara care apartine de PT 2 Gara. "Asociatia are un program de patru ore pe zi, dimineata sau dupa-amiaza. Din cauza programului, trebuie sa rog un vecin sa-mi achite intretinerea. Mi-ar fi mai usor daca as putea plati la banca, odata cu celelalte utilitati pe care le achit de regula sambata", a precizat un iesean care locuieste pe strada Sf. Lazar. Plecand de la aceste exemple, situatia poate fi generalizata la majoritatea asociatiilor, tinand cont ca multi dintre administratori sunt persoane iesite la pensie, care nu agreeaza aceasta modalitate de plata, invocand demersuri prea complicate. "Nu am ajuns sa lucram ca in Occident, cu dispozitii de plata, cu carduri, insa nu cred ca ar fi o problema daca cineva ar face plata prin virament bancar. Eu, ca si contabila, as putea verifica la banca daca cineva si-a platit intretinerea in contul asociatiei pe care o administrez, dupa care as opera in fisa sa individuala", a declarat Magda Baharniceanu, administrator la Asociatia de Proprietari PT 18 Tatarasi.
Cum legea nu stabileste reguli clare atunci cand este vorba de achitarea intretinerii, reprezentantii Serviciului Asociatii Proprietari (SAP) din cadrul Primariei Iasi sustin ca asemenea initiative trebuie discutate in cadrul Adunarilor Generale. "Daca locatarii accepta si acest procedeu de plata, este foarte bine. Trebuie insa lamurita problema comisionului bancii. Apoi, cetatenii trebuie sa informeze administratorul ca au platit prin virament bancar, pentru ca acesta sa solicite imediat extrasul de cont, pentru a fi evitate problemele legate de penalitati", a precizat Paraschiva Ursache, seful SAP.

Plati din strainatate

Cu totul altfel stau lucrurile la societatile comerciale specializate in administrarea asociatiilor de proprietari. "Avem cateva zeci de cazuri de persoane aflate in strainatate, in special Italia si Spania, care fac plata intretinerii prin virament bancar. Le-am oferit posibilitatea de a putea vizualiza, prin intermediul site-ului nostru, listele de plata, iar ei stiu ce sume au de achitat in contul nostru", afirma Cristian Andries, directorul SC Termo Service SA. Acesta a precizat ca si alti locatari, de aceasta data cu domiciliul in Iasi, si-au exprimat intentia de a apela la aceasta modalitate de plata, referindu-se la iesenii care locuiesc in blocurile ANL. Mai mult decat atat, conducerea societatii comerciale ia in calcul si varianta in care clientii Termo Service SA isi pot achita factura la intretinere prin intermediul bancomatelor.

Tudor DAMASCHIN
sursa:/www.bzi.ro

Bancile vand casele ipotecate la jumatate de pret

Din ce în ce mai multe locuinţe constituite ca garanţii la credite sunt scoase la vânzare. Din lipsă de cumpărători, preţul ajunge şi la jumătate din valoarea iniţială.
„Faţă de anul trecut, numărul dosarelor de executare silită a crescut în medie naţională cu circa 70%. În noiembrie faţă de octombrie, creş­terea este de circa 12%”, a declarat pentru Cotidianul Iulian Urban, şeful unei importante companii specializate pe recuperare de creanţe. În cifre absolute, aceasta înseamnă că, până la finele lunii noiembrie, fuseseră scoase la vânzare aproximativ 6.000 de locuinţe folosite pentru garantarea unui credit bancar.

Dacă tendinţa de creştere a numărului de executări silite a fost anticipată de companiile de specialitate încă de la începutul acestui an, noutatea absolută adusă de criza financiară constă în faptul că băncile nu prea mai reuşesc să vândă aceste bunuri sau, dacă reuşesc, obţin un preţ semnificativ mai mic decât cel fixat iniţial.
“Este adevărat faptul că numărul dosarelor de executare silită înaintate executorilor judecătoreşti a crescut, însă, în egală măsură, a scăzut numărul executărilor silite finalizate prin vânzarea bunurilor la licitaţie publică întrucât, în acest domeniu, criza financiară şi lipsa de lichiditate din piaţă se resimt acut şi duc la scăderea continuă a numărului de persoane care se prezintă şi sunt interesate de aceste executări silite şi de bunurile scoase la vânzare, întrucât aşteaptă o scădere a valorii lor sau chiar oportunitatea de a le cumpăra pe mai nimic”, spune Urban.

Preţul de adjudecare este, de multe ori, chiar la jumătatea valorii fixate la începutul procesului de executare silită. “Preţul de vânzare cerut de creditori este guvernat nu de valoarea înscrisă în contract, ci de cererea şi oferta din piaţă. Este adevărat că executorii judecătoreşti încep licitaţiile de la valoarea garanţiei înscrisă în contract, însă o fac doar formal întrucât, în realitate, deja, valoarea garanţiilor a scăzut cu până la 50 % din valoarea lor iniţială, astfel încât sunt cazuri în care creditorii nu îşi acoperă nici măcar debitul principal neachitat, fără să mai luăm în calcul dobânzile, penalităţile sau cheltuielile de executare silită”, explică şeful Urban şi Asociaţii.

În zona Floreasca, de exemplu, a fost scos la vânzare de către o bancă importantă din România un apartament cu două camere al cărui preţ de adjudecare a fost de numai 50.000 de euro, adică mai mic cu aproximativ 40% decât valorile practicate în zonă. Procedura de organizare a licita­ţiilor când se execută un imobil este reglementată de Codul de procedură civilă. În fapt, executorul organizează o licitaţie la care anunţă public care sunt caracteristicile bunului imobil scos la vânzare silită, arată valoarea debitului, indică debi­torul executat şi invită poten­ţialii doritori să participe la licitaţie. Dacă la prima strigare nu se prezintă nimeni, executorul va coborî preţul vânzării până ce se în­tâlneşte cererea cu oferta. Datornicii foarte mari sunt, în general, feriţi de procedura de executare silită din diverse cauze.

„În general, sumele mari ajung arareori în faza de executare silită, pentru că ele ţin în gene­ral de clienţi de magnitudine ai băncii şi se preferă căutarea până în pânzele albe a unor soluţii de compromis. Mai sunt şi manageri de bancă ce preferă să nu se ajungă aici din diverse motive care ţin de imagi­nea lor”, spune Urban. Ponderea totală în cazul exe­cutărilor de garanţii ipotecare este de­ 70% bunuri imobile din zona cre­ditelor garantate cu ipotecă acordate persoanelor fizice şi 30% bu­nuri imobile aparţinând persoanelor juridice. Aproape jumătate dintre românii care au apelat la serviciile băncilor au înregistrat cel puţin o restanţă în ultimii patru ani. Nu­mărul restanţierilor se ridică la două milioane dintre cele 4,8 mili­oane de clienţi înregistraţi în Biroul de Credit. În general, pentru a intra în evidenţele Biroului de Credit, clientul trebuie să fi înregistrat o restanţă bancară pe care nu a achitat-o timp de 30 de zile.

Vor să cadă la pace

Întâmplător sau nu, în ultima vreme, băncile au devenit ceva mai înţelegătoare cu propriii clienţi care au probleme cu plata ratelor. “Noi încercăm să ne înţelegem cu restanţierii în limita prevederilor legale. Bineînţeles, ajungem la consens doar acolo unde situaţia debitorului nu este foarte gravă. Încercăm, în general, să evităm executările silite. Tratăm separat fiecare situaţie în parte. Nu este vorba despre o strategie generală a băncii, însă vă pot spune că ajungem la înţelegeri de genul reeşalonării ratelor sau chiar la amânarea plăţii pentru o anumită perioadă”, spune reprezentantul unei bănci de top 5. De altfel, majoritatea băncilor au arătat deschidere către renegocierea condiţiilor de returnare a banilor. Preşedintele Institutului Bancar Român, Petru Rareş, spunea că băncile ar trebui chiar să-şi construiască o strategie pentru negociere în condiţiile în care executarea silită nu mai pare a fi o soluţie.
sursa: www.cotidianul.ro

Finalul anului 2009 aduce sfarsitul crizei imobiliare

Agenţii imobiliari spun că, după deblocarea pieţei, preţurile îşi vor relua creşterea, atât pe segmentul apartamentelor vechi, cât şi pe cel al locuinţelor noi. Analiştii estimează că măsurile ce vor fi aplicate de către bănci pentru facilitarea accesului la credite ar trebui să dezgheţe real-estate-ul autohton în a doua jumătate a anului viitor.

Ninel Peia: „Blocajul financiar este doar psihologic”

Unul dintre segmentele cele mai afectate de criză ale pieţei imobiliare autohtone este cel al apartamentelor vechi. Aici, vânzările sunt, practic, îngheţate. Ninel Peia, preşedintele Peia Group, consideră că, în condiţiile în care în ultimele luni nu s-au încheiat tranzacţii efective, ieftinirile ce pot fi observate pe acest segment au avut loc doar teoretic, „pe hârtie”.

În realitate, deşi proprietarii îşi pot reduce pretenţiile în anunţuri, ei nu fac decât să testeze piaţa. Majoritatea acestora nici nu intenţionează să vândă la preţuri atât de reduse în comparaţie cu anul trecut.

De altfel, Peia consideră că, în momentul de faţă, piaţa apartamentelor vechi traversează „un blocaj financiar doar psihologic, nu pentru că nu ar exista clienţi în piaţă care să poată cumpăra”. „O parte a populaţiei deţine lichidităţi importante şi îşi poate permite să cumpere o locuinţă. Problema este că românul are încă o cutumă, aceea de a ţine banii la saltea în momente de criză”, explică acesta.

Chiar şi în aceste condiţii, revenirea lucrurilor la normal depinde în mod substanţial de instituţiile bancare. Peia argumentează că piaţa creditelor ipotecare reprezintă motorul economiei naţionale, fapt pentru care intervenţia statului în reglarea situaţiei este un imperativ. „Părerea mea personală, cu toate că nu sunt finanţist, este că inflaţia e mai puţin importantă şi sunt mult mai importante lichidităţile din piaţa financiară”, spune Peia.

În 6-7 luni, piaţa se va echilibra

„Consider că statul, prin BNR, trebuie să ia măsuri de urgenţă pentru constrângerea acelor bănci care îşi văd doar interesul propriu, imediat şi foarte mare, pentru a debloca creditarea”, adaugă acesta.

Preşedintele companiei este de părere că, odată ce aceste măsuri vor fi luate de către bănci, iar inflaţia va stagna şi dobânzile vor scădea cu două-trei procente, blocajul imobiliar va dispărea. „Acest lucru se va întâmpla în semestrul doi al anului 2009. Peste şase-şapte luni, piaţa imobiliară se va echilibra”, preconizează Ninel Peia.

Achiziţia în criză, o investiţie inteligentă

Ce se va întâmpla, până atunci, cu preţurile apartamentelor vechi? Preşedintele companiei estimează că, raportate la tranzacţiile efectuate, în următoarele câteva luni, acestea îşi vor menţine valoarea. Reluarea tranzacţiilor va avea loc odată cu dispariţia blocajului psihologic-financiar din piaţă, ca urmare a revenirii creditării în limitele normale.

Atunci însă, preţurile vor începe din nou să crească. „În momentul în care există bani în piaţă, poate exista creştere. Această infuzie de capital în economia românească va veni din investiţiile guvernamentale în infrastructură”, explică preşedintele Peia Group. Acesta precizează că fondurile destinate infrastructurii, ce se vor ridica anul viitor la zeci de milioane de euro, vor pune în mişcare toate sectoarele economiei româneşti, inclusiv creditul ipotecar.

În aceste condiţii, în opinia lui Ninel Peia, scumpirea apartamentelor vechi nu este o perspectivă foarte îndepărtată. Acesta menţionează însă că majorări semnificative vor înregistra numai preţurile apartamentelor îmbunătăţite din punctul de vedere al eficienţei energetice, în timp ce, în restul pieţei, va avea loc o stabilizare. În acest context, Peia conchide: „Cine cumpără când piaţa este în scădere sau în stagnare face cea mai bună investiţie”.

Octav Mihăilescu: Piaţa apartamentelor noi, la nivel minim

Restrângerea drastică a accesului populaţiei la creditare afectează din plin şi piaţa apartamentelor din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale. Cerere potenţială există, crede Octav Mihăilescu, Residential Agency Director în cadrul Atisreal. În momentul de faţă însă, din cauza crizei financiare, potenţialii cumpărători se menţin „într-o stare de wait and see”. Este adevărat că în piaţă mai au încă loc tranzacţii, însă numărul acestora este redus.

Reducerea profitului, strategia developerilor

Ca urmare a reducerii drastice a volumului de vânzări, şi strategia adoptată de către developeri s-a schimbat. Pe parcursul acestui an, majoritatea au renunţat la practica majorării ratelor de profit odată cu avansarea procesului de construcţie. Deşi s-au înregistrat unele majorări de preţ, acestea au avut loc doar în cazul anumitor ansambluri.

Chiar şi în aceste cazuri, ratele de creştere au fost scăzute comparativ cu anii trecuţi, gravitând în jurul a 5-10%, spune reprezentantul Atisreal. Acesta precizează în acelaşi timp că au apărut chiar „şi nişte scăderi - mascate, e adevărat - prin aşa-zisele promoţii aplicate de către unii dezvoltatori”.

În afară de aceste mecanisme de impulsionare a vânzărilor, ce se vor menţine probabil pe parcursul crizei, o tendinţă semnificativă de scădere nu se va înregistra pe segmentul apartamentelor noi. Mihăilescu estimează că, atât timp cât blocajul financiar nu este rezolvat, în următoarele trei până la şase luni, preţurile vor avea tendinţa de a rămâne stabile. „Nu cred că această criză economică, financiară şi imobiliară va mai dura mai mult de un an de acum încolo”, crede reprezentantul Atisreal.

Scăderi în cazul preţurilor artificiale

Ieşirea din blocaj a pieţei imobiliare depinde însă în mod substanţial de măsurile aplicate de către bănci. „Totul depinde de puterea de cumpărare. Atât timp cât piaţa creditelor ipotecare este blocată, puterea de cumpărare este zero”, subliniază specialistul Atisreal.

Deblocarea pieţei ipotecare, în următoarele şase luni-un an de zile, va aduce cu sine, crede Mihăilescu, o reluare a tendinţei de creştere a preţurilor locuinţelor noi. Majorările nu vor avea loc însă în cazul tuturor proiectelor – totul va depinde de amplasamentul acestora, de gradul de confort oferit, de infrastructura aferentă. În cazul în care toate aceste elemente nu se află în concordanţă cu preţul cerut de developeri, pot exista şi scăderi.

Cât de oportună este, în acest context, achiziţia unui apartament nou? „Cei care vor să investească în imobiliare aşteaptă un bottom-line. Cred că, practic, acum suntem spre acest nivel minim”, subliniază Mihăilescu. Acesta spune că, deşi teoretic piaţa poate fi influenţată de o serie de factori externi imprevizibili, astfel încât să se ajungă la o vânzare sub preţul de construcţie, aceasta este totuşi o posibilitate redusă.

Paralelă cu pieţele internaţionale

Până în luna septembrie din 2008, preţurile caselor din SUA au scăzut cu circa 17,7% faţă de nivelul înregistrat anul trecut, potrivit indexului S&P/Case-Shiller asupra preţurilor din zece oraşe americane, citat de Economist.com.

În decursul acestui an, preţurile caselor din Marea Britanie s-au redus cu 15%, potrivit unei estimări a Băncii Halifax, citată de Belfast Telegraph. Ca urmare, valoarea medie a unei case s-a redus cu aproape 30.000 de lire sterline faţă de anul trecut, până la circa 170.000 de lire.

sursa: www.adevarul.ro

Piata termopanelor se intoarce in urma cu 5 ani

Scaderea drastica a investitiilor imobiliare si dificultatile de obtinere a creditelor bancare vor determina, in acest an, o reducere cu pana la 50% a pietei termopanelor, unul dintre segmentele materialelor de constructii cu cele mai explozive cresteri dupa 1990, potrivit asteptarilor jucatorilor din domeniu. In aceste conditii, piata de tamplarie termoizolanta va atinge, la sfarsitul lui 2009, aproximativ 500 milioane de euro, apropiindu-se de nivelul din 2004, dupa ce in 2007 a atins un varf de un miliard de euro.

“Este foarte greu de estimat ce se va intampla pana la sfarsitul anului, insa noi ne-am facut cinci scenarii ale crizei, dintre care cel mai pesimist presupune o scadere cu 50% a vanzarilor. Este posibil ca piata sa isi revina din 2010, ca urmare a deblocarii creditelor, desi, din analiza crizelor economice anterioare, piata incepe sa respire abia dupa un an din momentul in care bancile relaxeaza accesul la credite”, a declarat pentru Business Standard Aurel Vlaicu, directorul general Gealan Romania, unul dintre liderii pietei locale. Jucatorii apreciaza ca reducerea efectelor crizei si revigorarea vanzarilor ar putea avea loc pe fondul relaxarii creditelor bancare pentru clientii finali si al relansarii programului national de reabilitare termica a cladirilor.

Desi in luna septembrie patronatele anticipau o stagnare a pietei la nivelul din 2007, in ultimele trei luni ale anului trecut, companiile s-au confruntat cu scaderi semnificative, de peste 25%, astfel incat valoarea pietei la sfarsitul lui 2008 era evaluata la 600-700 milioane de euro.

“Din estimarile noastre, piata va scadea cu 50% in acest an, iar principalul obiectiv al firmelor care activeaza pe acest segment va fi reducerea costurilor. Factorul cel mai important in regresul pietei va fi retragerea dezvoltatorilor imobiliari, vanzarile catre proiectele imobiliare reprezentau circa 70% din total”, sustine Pavel Ivanov, directorul general al companiei Austroplast Profile. El a a precizat ca estimeaza pentru 2009 o scadere a cifrei de afaceri de pana la 35 milioane de euro, dupa ce a incheiat anul 2008 cu afaceri de 55 milioane de euro. In opinia lui Ivanov, politica de scadere a preturilor poate fi o strategie pentru relansarea vanzarilor, in acest sens. Austroplast Profile a redus preturile cu 15% anul acesta.

“Criza a inceput sa se resimta din luna octombrie a anului trecut, in ultimele luni am inregistrat o scadere cu 20% a vanzarilor. Daca in anul 2008 am inregistrat un avans de 40%, cred ca in acest an vom avea o scadere cu 35% a vanzarilor, astfel ca ne vom intoarce la nivelul din 2007”, spune Rares Stoica, directorul general al firmei Mediapress Baia Mare, importatorul profilelor Salamander.

Potrivit lui Stoica, componenta psihologica a crizei, precum si blocajul accesarii creditelor influenteaza in mod direct comportamentul clientilor. “In acest moment, multi clienti finali asteapta cu banii in buzunar si urmaresc evolutia crizei si scaderea preturilor, la care se adauga restrictionarea accesului la credite, astfel ca este normal ca piata sa se blocheze”, a mentionat acesta.

La inceputul acestui an, patronatele de profil estimau o crestere cu 10-15% a pietei de tamplarie, fata de nivelul de un miliard de euro inregistrat in 2007.

In prezent, pe piata activeaza circa 1.500 de producatori de tamplarie termoizolanta. Produsele din PVC au o pondere de 70% din totalul pietei, cele din aluminiu detin o cota de 10%, diferenta fiind acoperita de profilele din lemn.

Printre cei mai importanti competitori de pe piata romaneasca se numara Gealan, Rehau, Veka sau grupul Profine, distribuitorul profilelor Trocal, Kommerling si KBE.

autor: George Sarcinschi
sursa: www.standard.ro

Propuneri anticriză: îţi păstrezi casa chiar dacă nu-ţi mai plăteşti ratele

Guvernul a dat în lucru partenerilor sociali un plan de criză care ar vrea să prevină transformarea crizei economice într-una socială. Una dintre măsurile din proiect ar fi păstrarea caselor de către restanţierii la credit.
Ministerul Finanţelor propune instituirea unui moratoriu de doi ani privind executarea silită a garanţiilor imobiliare ale populaţiei, pentru restanţe la credite bancare destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, potrivit Pachetului de măsuri privind contracararea crizei financiare.

Documentul conţine 6 măsuri şi 23 de acţiuni anticriză şi a fost înaintat, luni, de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, reprezentanţilor patronatelor, băncilor şi sindicatelor şi ai Băncii Naţionale. Toate aceste structuri vor negocia măsurile din acest Pachet de propuneri până pe 22 ianuarie, iar în funcţie de rezultatul discuţiilor se va face şi bugetul pe 2009.

Una dintre priorităţile Pachetului este „prevenirea transformării crizei financiare şi economice într-o criză umană“.
Aceasta pentru că Guvernul se aşteaptă la o serie de efecte care vor lovi în mod special populaţia. Guvernul crede că un posibil efect al crizei financiare este intrarea în imposibilitate de returnare a creditelor bancare pe termen lung de către populaţie. Totodată, Guvernul întrevede o scădere a gradului de siguranţă a locului de muncă. Reprezentanţii Executivului merg şi mai departe şi îşi exprimă în document „teama privind creşterea insecurităţii sociale“.

Pe fondul acestor probleme, Guvernul a propus partenerilor sociali spre discuţie întreruperea pentru doi ani a executărilor silite a garanţiilor imobiliare ale populaţiei, pentru creditele bancare destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe. Cu alte cuvinte, băncile n-ar mai putea lua casa clientului dacă acesta nu-şi mai plăteşte ratele.
Totodată, în document se propune reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu un punct procentual. Ministrul Pogea n-a uitat să alăture acestui punct o paranteză în care scrie „de consultat guvernatorul“.

În aceeaşi idee, documentul aduce în discuţie acordarea unei pensii sociale minime garantate de 350 de lei, creşterea alocaţiei pentru copii la 100 de lei şi prelungirea perioadei legale de acordare a indemnizaţiei de şomaj.

Pachetul răspunde şi temerii patronatelor că scăderea comenzilor din economie ar duce la falimentul multor IMM-uri. Concret, în planul anticriză se propune constituirea unui fond de criză în valoare de un miliard de euro, pentru acordarea de credite pentru IMM.
De asemenea, este luată în discuţie constituirea unui fond de garantare, de un miliard de euro, pentru girarea în proporţie de 50% a creditelor bancare acordate pentru continuarea investiţiilor directe autohtone pe teritoriul naţional.

Alte măsuri în sensul sprijinirii afacerilor ar fi acordarea de consultanţă gratuită pentru IMM-urile care doresc să solicite credite din fondul de criză al Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) de 30 de miliarde de euro şi menţinerea cotei unice de impozitare de 16%.

Pogea nu îşi asumă documentul

Ministrul Finanţelor nu-şi asumă însă documentul. „Nu trebuie să vă bazaţi pe nimic din ce scrie acolo. Sunt propuneri mai vechi, chiar anterioare programului de guvernare, care au fost puse pe masă din greşeală şi care au fost ulterior făcute publice de sindicate. Planul anticriză îl voi face public după 22 ianuarie, după discuţii cu toţi partenerii - bănci, sindicate, oameni de afaceri, BNR“, ne-a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, confruntat cu propunerea privind moratoriul de amânare a executării silite a garanţiilor imobiliare ale populaţiei. Aceasta a fost însă una dintre promisiunile electorale ale PDL, iar cel care a făcut-o a fost Adriean Videanu. În plus, documentul electronic care conţine pachetul anticriză este semnat de însuşi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

autor: Ionut Tudorica
sursa: www.cotidianul.ro

Cat va mai scadea pretul caselor si al terenurilor?

Vreti sa va cumparati o casa? Anul acesta este chiar indicat! Cel puţin asta sustin specialistii din domeniu. Potrivit acestora, in anumite zone, cum ar fi cele centrale, preturile la case ar putea sa revina sau chiar sa treaca de nivelul inregistrat in perioada de varf (sfarsitul anului 2007 – prima jumatate a lui 2008).

Sorin Zamfir, presedintele Uniunii Nationale a Agentiilor Imobiliare (UNIM), susutine ca, in prezent, piata imobiliara este blocata, intrucat nu sunt tranzactii. “Chiar daca preturile de ofertare la case sunt mai mici, nu se fac tranzactii si nu putem sa definim piata prin aceste oferte. Pretul de ofertare va continua sa scada anul acesta, dar in momentul in care piata se va debloca, preturile vor incepe din nou sa creasca”, a spus el. “Piata imobiliara se va debloca in cazul in care se va debloca piata financiara (normele de creditare) si se va schimba atitudinea cumparatorului putin dispus la risc care asteapta ca preturile sa mai scada”, a explicat Sorin Zamfir.

Ruxandra Cleciu, presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), este de parere ca pretul la apartamentele vechi va mai scadea. Si pretul la apartamentele din zonele de la periferie va scadea, proportional cu calitatea imobilului. „Preturile vor continua sa scada pana la jumatatea anului 2009”, a adaugat aceasta.

Ea a mai spus ca, in zonele semicentrale si cele de cartier, achizitia se baza foarte mult pe creditul ipotecar si pe aceste segmente au fost inghetate tranzactiile datorita scaderii preturilor, situatiei creditelor ipotecare si a evolutiei cursului valutar. „Pe acest segment s-au inregistrat scaderi mai mari, in jur de 25%”, sustine Ruxandra Cleciu.

Ruxandra Cleciu mai spune ca, in zonele foarte bune ale cartierelor, fie n-au mai fost tranzactii pentru ca proprietrii si-au retras locuintele de la vanzare, iar daca au fost s-au desfasurat la preturi similare celor din 2008.

Nu acelasi lucru se intampla in zonele centrale. „Pe segmentul cladirilor centrale media de negociere la pret a fost de 10% la nivelul anului 2008, iar aceasta tendinta de negociere exista”, a mai spus ea.

„Intresul cumparatorilor fata de zonele bune din Bucuresti exista in continuare…Potrivit studiilor noastre doar jumatate din acesti cumparatori utilizau creditul ipotecar, restul isi bazau achizitia pe cash. Practic aceasta evolutie a creditului a influentat doar jumatate din baza de cumparatori”, a explicat Cleciu.

Cand sa-mi cumpar o casa ?

“Ca si cumparator pe masura ce astept, voi avea acces din ce in ce la mai putine oferte. In mod sigur este o perioada buna sa achizitionezi in primul semestru al lui 2009”, a explicat Ruxandra Cleciu.

„Dezvoltatorii vor trebui sa mai astepte, intrucat ei achizitioneaza terenuri. In mod sigur anul 2009 nu va fi unul de relansare a terenurilor”, a adaugat ea.

Va reveni piata la preturile astronomice din perioada de varf?

“Piata imobiliara in ansamblu nu va reveni la preturile astronomice de la sfarsitul anului 2007 – prima jumatate a lui 2008, insa,în anumite zone, cum ar fi cele centrale, preturile vor creste peste valoarea pe care o inregistrau in perioada de varf - sfarsitul lui 2007- prima jumatate a anului 2008”, a spus Sorin Zamfir.

Potrivit acestuia, toate segmentele vor inregistra un trend ascendent, dar nu vor atinge valoarea inregistrata in perioada de varf a pretului caselor. “Este posibil ca Romania sa aiba o piata imobiliara stabila in a doua jumatate a anului 2010”, a mai spus el.

„E posibil ca pretul sa se stabilizeze undeva la jumatatea anului 2009… Eu cred ca abia in 2010 vom putea vorbi de un an al relansarii pe piata imobiliara”, sustine şi Ruxandra Cleciu.

Piata terenurilor in 2009

„Terenurile au fost prima categorie afectata de blocaj. Terenurile ajunsese la niste preturi incredibil de mari si prin prisma unor coeficienti de utilizare exagerati. Practic anumite terenuri nu se mai vindeau la metru patrat de teren , ci se vindeau la metru patrat de cladire care urma a fi construita”, a explicat Ruxandra Cleciu.

„Terenurile vor fi cele care se vor opri ultimele din scadere pentru ca isi vor fixa pretul corect in momentul in care utilizatorul terenului va sti cat poate sa plateasca pe el in functie de cat poate sa vanda produsul pe care-l va construi”, a mai spus ea.

autor: Georgiana Antofie
sursa: www.capital.ro

Cromoterapia şi designul interior

Designul interior poate fi spectaculos atunci când e completat de scenografia luminilor colorate. Şi acest lucru se poate simţi într-unul din cele mai deosebite hoteluri din Stockholm: Nordic Light Hotel.
Într-un oraş cu o geografie cu totul aparte şi cu o impresionantă agendă culturală, hotelurile sunt departe de a fi doar simple locuri de cazare pentru turişti. În Stockholm contează nu numai arhitectura exterioară, calitatea serviciilor, ci mai ales designul interior. Dar cum poţi ieşi în evidenţă atunci când ai o concurenţă acerbă? Cei de la Nordic Light Hotel ştiu! În 1998 proprietarul hotelului ridicat în centrul capitalei suedeze a iniţiat un concurs prin care dorea ca cei mai buni designeri de interioare din Londra şi Stockholm să-şi etaleze cele mai îndrăzneţe idei, astfel încât în final hotelul să devină un adevărat punct de atracţie. Jan Söder şi Lars Pihl au câştigat această competiţie, graţie unei abordări inovatoare. Ei au exclus ideea de a concepe un interior specific suedez în favoarea unei interpretări internaţionale. Aşa că au migrat de la caracterizarea “blond” (des întâlnită şi promovată de Suedia, datorită numeroşilor blonzi nativi şi mai exact a blondelor) la cea de “mare şi lumină”. S-au lăsat inspiraţi de luminile aurorei boreale, deci de culori naturale şi de peisajul mării în care acestea apar. Aşa s-a născut un concept de hotel dedicat cromoterapiei.
Un interior în care toate cele 175 de camere beneficiază de un sistem complex de iluminare artificială, completat de spaţii comune ca holul recepţiei şi barul unde culorile luminilor sunt asociate cu muzică de relaxare. Jan Söder şi Lars Pihl în cooperare cu arhitectul de lumini Kai Piippo au reuşit să creeze nu numai un interior de hotel original, ci un spaţiu al simţurilor, un design care imprimă subconştientului oaspeţilor termeni ca “robust”, “cald”, “aproape de natură”. Aşa că nu e întâmplătoare denumirea de Nordic Light Hotel (Hotelul Luminii Nordului).
Compensează vremea
Dar scenografia luminilor interioare are şi un real efect terapeutic. Asta în condiţiile în care vremea din Stockholm este de foarte multe ori depresivă. Norii cenuşii, ploile interminabile, diferenţele dintre vară şi iarnă foarte mari ca prezenţă a luminii soarelui trebuie compensate cumva, mai ales într-un loc dedicat turiştilor.
Aşa că lumina artificială colorată vine să suplinească ceea ce se vede afară, tocmai pentru ca starea oaspeţilor să devină mult mai bună, mai relaxată. Dacă vara ziua este foarte lungă, iarna de abia poate fi zărit soarele. Deci, culorile luminilor artificiale vin să regleze bioritmul turiştilor în spaţiile frumos decorate ale camerelor hotelului.
Efectul culorilor
Culorile luminilor din camere nu sunt create doar prin folosirea unor simple becuri colorate, ci e vorba de un sistem performant de iluminare interioară. Astfel, de la deschiderea hotelului, multe camere au fost pe rând dotate cu tehnologie LED, mai ales în zona patului. Asta dă posibilitate oaspeţilor să combine diferite nuanţe de lumină până o găsesc pe cea potrivită lor, care să le inducă o stare de bine. Relaxantul albastru, proaspătul verde, energizantul roşu sau, de ce nu, un cocktail de culori pot fi modificate până la obţinerea luminii dorite, în timp ce, ca oaspete al hotelului, te relaxezi în patul camerei tale.
Tratament cu lumină
Dar Nordic Light Hotel (NLH) nu oferă numai atmosferă colorată, ci chiar şi tratamente cu lumină, completate cu masaj terapeutic la cerere. Există servicii specializate de cromoterapie şi profesionişti în domeniu care lucrează la acest hotel. Se ştie că în perioadele de iarnă, când lumina naturală lipseşte, secreţia hormonului de melatonină creşte, ceea ce face ca omul să fie mai somnoros, nervos şi cu un libido mai scăzut. Cei de la NLH pun la dispoziţia clienţilor, contra cost pe oră, casete luminoase portabile (aşa numitele lightbox) cu ajutorul cărora, pe timpul iernii, oaspeţii hotelului se pot trata singuri de somnolenţă. După o expunere de 30 de minute la lumina casetei (care are 10.000 de lucşi), clientul se simte revigorat şi energizat. Aceste casete luminoase se închiriază doar în sezonul cuprins între lunile octombrie şi aprilie.
Un alt tramanet “luminos” este cel de acupunctură medicală cu laser, menit a ajuta la circulaţia energiei corpului, mai ales pentru cei care au probleme locomotorii, rspectiv ale sistemul muscular (muşchi, tendoane, articulaţii). Specialiştii hotelului susţin că acupuctura cu laser nu are efecte secundare. Lumină ca atmosferă, ca tratament sau pur şi simplu ca design interior, toate pot fi experimentate la NLH.
Hotelul luminilor
Dedicat folosirii luminii artificiale ca şi instrument de design, Nordic Light Hotel a fost premiat cu unul dintre cele mai prestigioase trofee din acest sector al iluminării. Este vorba de Trofeul European al Luminii acordat hotelului în 2002, la Paris, de către o organizaţie europeană ce urmăreşte folosirea eficientă şi naturală a luminii în arhitectura contemporană. Acest premiu a lansat practic hotelul pe lista elitei locaţiilor de lux şi design din lume, fiind acum parte a lanţului Design Hotels, ce include peste 140 de hoteluri destinate pasionaţilor de design interior. Şi faptul remarcabil este că acest hotel suedez este în continuă transformare şi modernizare atrăgând nu numai turişti, ci devenind an de an şi locul unor evenimente mondene de anvergură internaţională.
sursa: ww.casa.jurnalul.ro

Merită să ai “Casă Verde”?

Soluţiile de energie ecologică diferă în funcţie de zona în care locuieşti. Evz.ro îţi prezintă care sunt cele mai bune soluţii pentru casa ta, în urma sfaturilor primite de la specialiştii prezenţi la RENEXPO, primul târg internaţional pentru energii regenerabile şi eficienţă energetică în România. De la început, trebuie menţionat că proiectul guvernamental “Casa Verde” vizează încurajarea echipării locuinţelor cu echipamente de încălzire ecologice. Desigur, statul şi întreaga lume ar dori să foloseşti energia solară sau cea eoliană şi pentru electricitate, dar investiţia ta ar fi destul de mare
Pe scurt, pentru o casă de dimensiuni medii, un sistem de încălzire eficient îţi scoate din buzunar maximum 500 de dolari. Restul, aproximativ 4.000 de euro (90%), vine de la stat. Dacă vrei însă un sistem capabil să îţi furnizeze şi electricitate, te costa undeva între 15 şi 17.000 de euro. De ce? Pentru că statul oferă pentru populaţie un plafon maxim de finanţare de 25.000 de RON (circa 6500 de euro). Restul plăteşti tu. Iar un sistem fotovoltaic eficient costă minimum 20.000 de euro.

Dobrogea - zona perfectă. Moldova şi Oltenia - potenţial ridicat
“Nu toate zonele sunt fezabile pentru energie solară şi eoliană. Proprietarul unei locuinţe trebuie să se gândească foarte bine înainte de a monta un astfel de sistem”, ne spune Nicolae Floristean, reprezentant al firmei braşovene Girasolar. Acesta ne-a ajutat să localizăm zonele geografice din România care favorizează captarea de energie regenerabilă.

Zonele de munte. O mare parte a Carpaţilor este neprielnică montării de panouri solare, radiaţiile fiind destul de scăzute în intensitate. Singurele zone muntoase în care merită să fie montate panouri solare sau fotovoltaice sunt grupele Bucegi şi Făgăraş (Carpaţii Meridionali) şi Munţii Banatului (Carpaţii Occidentali). O soluţie pentru aceste zone o reprezintă energia eoliană, deoarece vântul are o viteză medie de peste 6 m/s. Atenţie însă la zonele de depresiune, deoarece cele mai multe nu au potenţial eolian. O soluţie ar fi pompele geotermale, dar montarea acestora ar costa destul de mult, iar temperatura furnizată iarna ar fi insuficientă pentru o “independenţă” termică.
Zonele de podiş şi deal. Podişul Dobrogei şi cel al Moldovei sunt zone în care se poate profita de viteza vântului. Pe lângă instalaţiile eoliene, în Dobrogea şi sudul Moldovei se poate opta şi pentru panouri solare şi fotovoltaice, nivelul mediu al radiaţiilor fiind unul destul de ridicat. În zonele de podiş şi deal dintre Carpaţii Meridionali şi Câmpia Română se recomandă montarea de panouri electrice, dar nu şi de centrale eoliene. Podişul Transilvaniei este o zonă cu potenţial solar mediu şi cu potenţial eolian destul de slab. În zonele de deal şi podiş se poate miza pe energia geotermală, acestea fiind capabile să ridice temperatura la 10 grade iarna şi să o diminueze cu alte 10 vara.

Zonele de câmpie. Locuitorii din Câmpia Română pot valorifica cel mai ridicat nivel al radiaţiilor solare din România prin montarea de instalaţii de captare a energiei solare. Zona are potenţial eolian foarte scăzut, o investiţie bună fiind montarea unei pompe geotermale, mai ales pentru aportul acesteia la răcirea locuinţei pe timp de vară, când temperatura din casa dumneavoastră poate scădea cu până la 10 grade. În Câmpia de Vest, potenţialul eolian este scăzut, dar soluţii ar fi pompele geotermale şi, mai ales, energia solară (potenţial mult peste media naţională). Zona de câmpie din nordul Moldovei are potenţial eolian scăzut şi solar mediu.

Greu de aplicat la bloc
Asociaţiile de proprietari sunt marii perdanţi ai programului “Casa Verde”. Statul nu face deosebirea între locuinţa cu proprietar unic şi imobilele comune, cum sunt blocurile. Astfel, plafonul de 25.000 de lei se aplică şi în cazul asociaţiilor de proprietari, al căror acces la energia verde va fi condiţionat de investiţii foarte mari.
Soluţia, dar şi pericolul “verde”
Un alt domeniu ecologic este cel al producţiei de biocombustibil. Dar aici apare momentul unde “producţia afectează nevoia de hrană”. De ce? Pentru că ţăranul, influenţat de preţul ridicat şi siguranţa distribuţiei, preferă culturile destinate producţiei de biocombustibil celor care vizează strict alimentaţia. Cererea de biocombustibil este destul de mare, având în vedere că Uniunea Europeană obligă distribuitorii ca motorina vândută să conţină 4% biocombustibil.
Biogazul sau cum să produci energie din gunoi
Un alt mod de a produce energie este “să creşti bacterii”, aşa cum ne spun Denis Boerescu şi Daniele Baronchelli, reprezntanţii AB Holding, o firmă italiană care se ocupă cu proiectare şi montarea de instalaţii de captare a biogazului. O astfel de instalaţie este o soluţie pentru marile fermele zootehnice sau marii producători de alimente. Mai mult, aceste instalaţii pot “exploata” chiar şi noroiul din staţiile de epurare a apei. Metanul rezultat este folosit în două direcţii: producerea de electricitate şi de agent termic.
Bursa verde a energiei
Pentru fiecare megawatt (MW), un producător de energie regenerabilă primeşte un certificat verde. Încurajaţi sunt cei care valorifică energia solară, care primesc două certificate pentru un MW. Ce poţi face cu aceste hârtii primite de la stat? Le vinzi către numele mari din industrie, care sunt obligate de stat să cumpere un număr de certficate verzi proporţional cu nivelul de poluare de care sunt responsabili. Un astfel de certificat va putea fi vândut cu o sumă între 40 şi 50 de euro.
sursa: www.evz.ro

Romanii au prins gustul caselor inteligente

Cand suna ceasul dimineata, cafetiera se pune automat in functiune si un miros placut de paine prajita se raspandeste in toata casa. Becurile se aprind usor, jaluzelele se trag singure, iar ‘casa inteligenta’ este pregatita sa-ti indeplineasca toate dorintele. In intreaga lume, locuintele dotate cu astfel de sisteme ‘inteligente’ sunt la mare cautare si se pare ca si romanii au inteles importanta confortului si a sigurantei. De astfel, tot mai multi romani au inceput sa investeasc zeci de mii de euro intr-o casa care sa ii reprezinte si cu care pot ‘comunica’.
Programele pentru o casa intelegenta presupun automatizarea intregului spatiu de locuit prin integrarea sistemelor audio, video, de iluminat si de securitate intr-unul singur. Initial, aceste instalatii au fost folosite pentru imobilele de birouri datorita faptului ca reduc consumul de energie electrica si ofera un plus de siguranta.
Sistemul poate fi programat sa aprinda si sa inchida becurile atunci cand locatarul intra sau paraseste incaperea, poate sa opreasca sau sa porneasca sistemele de incalzire si de sonorizare. Totul este sub control computerizat, iar proprietarul poate sa-si verifice locuinta pe Internet sau poate sa supravecheze copiii si batranii care locuiesc singuri.
“Ideea de casa inteligenta presupune transformarea casei ‘in a living thing’, intr-un prieten care poate sa iti invete obiceiurile si sa reactioneze in concordanta cu acestea. Vorbim in principal de confort. O casa inteligenta inseamna confort sporit, mai mult timp liber, consum redus de energie electrica si nu in ultimul rand securitate”, a declarat Paul Manea, Manager de cont la Romaudiovideo, precizand ca “in 5-10 ani, astfel de sisteme vor ajunge un standard”.
Cu ajutorul unei telecomenzi, poti programa sistemul de irigare sa-ti ude gradina la ora dorita sau poti regla temperatura apei din piscina la temperatura dorita. De asemenea, poti ajusta pozitia draperiilor sau programa aprinderea treptata a luminilor, atat a celor interioare, cat si a celor din gradina.
“Pot regla in fiecare camera temperatura pe care o vreau sau pot reseta sistemul ca in orele in care lipsesc acesta sa intre in management termic, adica 18 grade. De asemenea, cand ajung acasa sunt intampinat de muzica mea preferata, iar atunci cand plec in vacanta pot sa-mi verific proprietatea cu ajutorul unui laptop sau a unui PDA conectat la internet. Timpul petrecut acasa, cu familia este mai placut, iar grijile sunt mai putine. Daca la inceput a fost un moft, acum este o necesitate”, a declarat Dan Iordache, proprietarul unei vile dotate cu un astfel de sistem inteligent.
Romanii au prins gustul caselor inteligente
In Romania, oferta este deja foarte diversificata, iar oamenii au inceput sa inteleaga ca un sistem de casa inteligenta va fi ceva la fel de obisnuit precum un televizor sau un cuptor cu microunde. Cererea a crescut in proportie de aproape 100% si odata cu ea si vanzarile.
Singurul dezavantaj ar fi pretul, inca piperat pentru buzunarul romanului de rand. Pentru un sistem de baza ce controleaza lumina, temperatura si aparatura audio-video costul va fi de minim 2.000 de euro, pretul crescand in functie de complexitatea sistemului. “Exista solutii mai simple, de 2-3000 de euro, pentru un apartament dar si solutii high-class care includ produse mai speciale, de exemplu difuzoare de sticla, care pot ajunge pana la 100.000 euro”, a mai spus Paul Manea.
Sistemul de siguranta al caselor inteligente se bazeaza pe senzori de miscare, apa, zgomot si camere de luat vederi. Sistemul poate copia programul zilnic al proprietarului, iar atunci cand acesta lipseste de acasa mai mult timp ii ia locul: aprinde si stinge luminile din casa, da drumul la televizor, porneste apa la baie sau trage jaluzelele.

Un sistem complex pentru case inteligente

Învaţă să tencuieşti pereţii!

Această operaţiune protejează zidurile de umiditate, căldură sau ger şi asigură baza pentru finisaje.

Cu puţină pricepere, tencuirea poate fi executată fără a apela la un meşter, însă înainte de a te apuca de lucru trebuie să ai la îndemână toate informaţiile necesare reuşitei proiectului. Mai întâi montezi stâlpişorii de ghidare. Această etapă este deosebit de importantă deoarece permite tencuirea unui perete fără denivelări, perfect plan.

Ce trebuie să faci

„Pentru acest lucru se bat două cuie la 25-30 cm de tavan şi colţ. Cuiele se lasă aproximativ 2 cm în afară, iar între ele se întinde, legată la floarea cuielor, o sfoară. Pe linia sforii, între cele două cuie marginale, se bat cuie intermediare, la distanţa de 1-1,5 metri unul de altul. Se trasează apoi firul cu plumb pe verticala peretelui. Se măsoară de la fiecare cui bătut pe linia superioară a pereţilor în jos. Pe linia acestuia se bat din loc în loc cuie cu floare până la sfoară. Aceasta va fi grosimea tencuielii în diferite puncte ale peretelui. Se execută apoi stâlpi verticali de mortar, care arată grosimea tencuielii şi care ulterior se vor îngloba în tencuială“, explică meşterul zidar Marius Manea. Odată stabilită grosimea tencuielii, urmează execuţia propriu-zisă.

Finisarea se face cu mortar mai uscat

„Tencuiala din mortar este alcătuită de fapt din trei straturi - o amorsă ( n.r. - cu rol de a micşora puterea de absorbţ ie a zidăriei şi de a crea aderenţa necesară ca mortarul să se prindă de perete), un strat gros de mortar şi un strat de finisaj“, precizează Andrei Balaban, inginer constructor.

Stratul de bază (amorsa) este foarte fluid, alcătuit prin amestecarea mortarului cu apă până ajunge la consistenţa unui strop obişnuit de ciment. El se aruncă aşază cu mistria pe peretele umezit, de jos în sus, gros de 3-4 mm. În acest stadiu poate fi înglobată şi o plasă de sârmă în cazul în care zidăria este friabilă (se distruge uşor). După ce se usucă bine primul strat, se dă stratul gros (mortar mai gros) care se proiectează cu mistria de jos în sus. Acesta trebuie să aibă o grosime de 10-20 mm. După trei-patru rânduri de mistrii se face egalizarea tencuielii, prin apăsarea unui dreptar din lemn sau metal pe stâlpii de reper şi prin mişcarea acesteia stânga-dreapta.

Finisarea se poate face cu un mortar mai uscat, netezit cu mistria sau drişca. La această operaţiune este bine să se lucreze în echipă: cineva aplică mortarul, şi altcineva în netezeşte.

MOTIVE

> Căderea tencuielii se produce din cauza nerespectării condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească suprafaţa de tencuit (de exemplu, nu asigură o bună aderenţă între aceasta şi mortarul aplicat). Acest lucru se explică prin faptul că suprafaţa tencuită nu a fost bine curăţată de praf, noroi, pete de grăsime.

> Crăpăturile din tencuială sunt cauzate fie de prepararea greşită a mortarului, fie de tasarea fundaţiilor. Ele pot apărea şi la întâlnirea a două materiale diferite, pe care nu s-a aplicat plasă de rabiţ.

sursa: www.evz.ro

Cum vă puteţi amenaja balconul sau terasa?

De cum se încălzeşte puţin vremea începem să ne gândim cum să amenajăm mai frumos balconul sau terasa. Cum cei mai mulţi dintre noi locuim la bloc, atenţia noastră se îndreaptă către înfrumuseţarea balconului. Însă putem aplica aceleaşi principii şi terasei, atunci când o avem. Ne-am gândit ca de această dată să vorbim despre spaţiile însorite, pentru că în funcţie de acest lucru se aleg şi plantele care să crească frumos şi sănătos. Astfel, efectul decorativ va fi cel aşteptat, iar orele petrecute printre flori ne vor încărca bateriile.

Analizaţi spaţiul disponibil

Chiar dacă aţi mai avut balconul sau terasa amenajată e bine ca înainte de orice altceva să observaţi o vreme care sunt condiţiile de care dispuneţi. Câte ore bate soarele direct în balcon? Este o întrebare definitorie pentru alegerea plantelor, pentru că unele iubesc soarele, altele se dezvoltă bine la umbră. Iar altele sunt tolerante indiferent de condiţii. Este vorba despre un balcon închis sau deschis?

Răspunsul e important, pentru că un balcon închis dispune de nişte condiţii de mediu mai stabile şi mai uşor de supravegheat. Şi, dacă acum balconul este închis, când se va încălzi vremea mai mult, el se poate transforma uşor într-unul parţial deschis?

Alte variabile de luat în seamă

Când plouă, se acumulează apă în interiorul balconului sau pe marginile sale? Pentru că, dacă da, va trebui să alegeţi plante care să nu fie sensibile la acumularea temporară de apă la rădăcină. Care sunt furnizorii de plante, accesorii, soluri şi substanţe fitosanitare care vă sunt la îndemână? Chiar dacă o amenajare reuşită necesită ceva străduinţe, nu trebuie să devină o corvoadă, pentru că în acest fel pierdeţi scopul pentru care aţi demarat toată treaba. Alegeţi plante care să se potrivească balconului dumneavoastră. Să fie sănătoase şi să nu necesite atenţie permanentă.

Furnizorii sunt şi ei importanţi, nu numai pentru amenajarea balconului sau a terasei, ci pentru orice aţi dori să faceţi. Ei pot transforma o amenajare într-o bucurie sau într-un nedorit fiasco. Dacă vă doriţi plante rare s-ar putea să fie nevoie să le importaţi chiar dumneavoastră. Asta înseamnă mult timp, energie şi bani investiţi. Verificaţi atent seriozitatea unui furnizor, pentru că unele necazuri pornesc de aici. Nu vă lasaţi atraşi în valul achiziţiilor decât dacă fiecare etapă de lucru cu furnizorul a fost agreată şi este dovedită corect prin facturi.

Veţi fi tentaţi să spuneţi că nu mai vreţi muşcate în balcon, pentru că sunt deja mult prea răspândite. Până la un punct aveţi dreptate, însă nu le scoateţi cu totul din schemă. În ultimii ani au apărut nişte varietăţi extraordinare ca formă a frunzelor, ca port compact şi, evident, ca şi colorit al florilor. Unele varietăţi sunt chiar elegante şi merită să-şi găsească loc în plin soare în balconul dumneavoastră. De asemenea se pot planta în ghivece rude pitice ale unor plante de grădină.

Îndrăgostite de soare

Avem trei nume sonore pentru dumneavoastră: Bougainvillea, Passiflora, Clematis. Trei vedete incontestabile pentru spaţii însorite. Sunt disponibile şi la noi mai multe varietăţi, cu flori de culori si forme atractive, aşa încât puteţi să obţineţi nişte efecte decorative spectaculoase. Nu uitaţi că baza tulpinii Clematitelor trebuie umbrită, în timp ce lăstarii cu flori trebuie să stea în plin soare. Unele varietăţi de Passiflora este posibil să nu agreeze soarele direct şi toropitor de vară, deci alegeţi bine locul pentru ele. Pe piaţa noastră nu sunt foarte multe varietăţi de Bougainvillea, dar toate necesită pământ uşor reavăn pentru o creştere echilibrată şi o înflorire bogată. Puteţi importa şi varietăţi mai rare.

sursa: www.casa.jurnalul.ro

Apartamente „tunate”

Cristale Swarovski în parchet, gresie, faianţă şi în mijlocul livingului sub formă de bibelou. Mii de euro investiţi în finisajele unei camere care apoi este sufocată de proprietar de mobile masive şi cât mai scumpe. Un dormitor în stil emo pentru copil, care vrea o fetiţă ce se taie cu lama desenată pe perete ca să se simtă confortabil. Sunt ideile pe care clienţii dispuşi să investească în propria casă le adună de prin reviste şi de la cunoscuţi şi le sugerează mai departe decoratorului de interioare. Având idei oarecum mai bune şi mai realiste, designerul de interior se vede deseori nevoit să mai tempereze apetitul pentru luxul evident al clientului şi să devină şi un mediator între preferinţele soţului care intră de cele mai multe ori în conflict cu cele ale soţiei şi nu se potrivesc sub nici o formă cu ideile copiilor.

Andreea Speranţa, project manager la o firmă de profil, povesteşte că un decorator nu trebuie să aibă doar bun gust şi cunoştinţe solide în domeniu, dar şi nervii tari. “Orice plan ai face înainte, sau orice idei ar avea clientul, când intri în casa lor, lucrurile se schimbă. Abia atunci vezi lucrurile mai intime şi, automat, încep discuţiile între soţ şi soţie. Astea sunt la ordinea zilei. Noi, cât de cât, trebuie să mediem relaţia dintre ei şi câteodată trebuie să ne menţinem şi punctul nostru de vedere, deşi, până la urmă, trebuie să ţii cont de ce vrea clientul. E foarte greu şi trebuie să stai foarte bine cu sistemul nervos. Sunt foarte mulţi care dau bani şi degeaba le dai nişte idei care sunt foarte drăguţe şi foarte practice, când, la sfârşit, oricum face ce a vrut el”, povesteşte Andreea.

De la plan la execuţie

O lucrare de design interior începe abia după ce soţul, soţia şi copiii reuşesc să ajungă la un compromis. “Noi completăm un chestionar pe baza căruia stabilim exact care sunt dorinţele clientului şi care ne ajută să nu lucrăm strict estetic, ci şi funcţional. La chestionar participă toţi membrii familiei care vor sta în casă, chiar dacă sunt copii. Odată cu trecerea timpului, realizăm că până şi copiii de 10-11 ani iau singuri hotărârile privind felul în care va arăta camera lor. Am văzut nişte chestii gen: «eu vreau o cameră emo, cu o fetiţă care se taie cu lama». Ok, foarte frumos… Eu la 10 ani nici nu aveam curajul să deschid gura să spun ce vreau, dar se pare că generaţiile s-au mai schimbat”, spune Andreea.

A doua etapă a lucrării de design interior constă în realizarea planurilor care prevăd amplasarea mobilierului. Partea cea mai dificilă, spune Andeea, este să determini clientul să se gândească şi la partea funcţională a lucrării şi nu doar la aspectul estetic. Discuţiile aprinse încep abia când trebuie stabilite ultimele detalii (culori, materiale, tipul de tapet), când fiecare avansează zeci de idei asupra cărora se răzgândesc a doua zi. “Noi tindem să luăm proiectul şi să-l ducem cap coadă. Adică, şi proiectare, şi execuţie. Dacă facem şi execuţia, atunci este nevoie de un buget mai mare. Doar pentru proiectare, când este vorba de case, apartamente, garsoniere, preţul pleacă de la 18 euro pe metru pătrat.

Dar poate să ajungă şi la 30-40, în funcţie de suprafaţă. Noi o luăm invers proporţional. Dacă ai o garsonieră de 30 de metri pătraţi, nu o să-ţi iau niciodată doar 18 euro, pentru că nu scot nici salariul angajatului. Cu cât e mai mare casa, cu atât scade preţul. La spaţii comerciale, unde sunt alte detalii şi e un pic mai greu, preţul pleacă de la 23 de euro pe metru pătrat. Dar variază la fel. De exemplu, am avut de făcut un mall în Satu Mare. Nu aveam cum să iau la o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi 23 de euro. Acolo s-au făcut reduceri care au mers şi sub 10 euro, pentru că deja vorbim de sume colosale şi nu suntem nici noi nebuni”, povesteşte Andreea.

Obsesia Swarovski

Clienţii care apelează la un designer de interioare sunt bineînţeles cei pentru care banii nu reprezintă o problemă. Când vine vorba de decorarea casei, vor produse de lux, lucru care, în unele cazuri, merge până la extrem. “Jumătate dintre clienţii noştri au un buget foarte ridicat şi vor produse de lux. Când vorbim de lux, sunt nişte diferenţe. Două plăci de parchet pot arăta la fel, dar una costă un milion jumate, alta patru milioane pe metru pătrat. Sunt nişte diferenţe totuşi în grosime, în calitate, care justifică preţul. Dar mai sunt şi parchete cu inserţii de cristale Swarovski, sau gresie cu cristale Swarovski sau gresie cu foaie de platină în formă de ceas, care indică şi ora… Noi nu am fost adepţii cristalelor, dar, la noi în ţară, dacă se poartă ceva deja este manie.

E ca în modă, până la urmă. Am mai văzut articole gen tendinţele primăverii în mobilier… Eu n-am întâlnit mulţi români care îşi schimbă mobila în funcţie de anotimp”, spune Andreea. Totuşi, sfaturile şi preferinţele designerului nu mai contează atunci când un client şi-a pus în cap să-şi arate statutul social. “Până la urmă, cristalele Swarovski îţi arată nivelul sau statutul social. Cum există şi gresie cu foiţă de aur sau mozaic cu foiţe de aur, sau corpuri de iluminat cu foiţe de aur… Cine îşi pune aşa ceva vrea evident să arate cât de mulţi bani are. Cum sunt şi canapelele. Sunt canapele de la Armani care arată identic cu altele gen Mobexpert, numai că, într-un colţ, în partea stângă, au sigla de la Versace.

Şi pentru chestia asta costă 15.000 de euro. E ca şi cu hainele. Dacă e de firmă, e la modă, deşi poate fi cea mai urâtă haină”. Totuşi, când clientul are fixuri, nu prea ai şansă să-l dai pe brazdă, spune designerul. “Nu prea ai şanse să convingi clientul. Ori îţi vine cu ideea băgată în cap că vrea cristale, ori vede ceva şi vrea neapărat. Am avut un client din provincie care a văzut parchet cu cristale Swarovski şi a vrut neapărat să îşi pună. Parchetul este, într-adevăr, foarte finuţ şi delicat, dar nu e de pus în toată casa. Pentru că acele cristale sunt destul de des puse şi să ai 100 de metri pătraţi împânziţi de cristale e deja kitchos.

Clientului i-a plăcut şi a vrut să-şi pună. Pentru un dormitor matrimonial de 20 de metri pătraţi a costat 3.700 de euro doar materialul. La 20 de metri pătraţi, a dat aproape 200 de milioane, în condiţiile în care mai mult de trei sferturi din cameră era acoperită de mobilă. Dar cine are bani şi cine are fixuri îşi pune. Am avut, din contră, clienţi care ne-au uimit prin simplitate, care aveau destui bani şi au cumpărat obiecte foarte scumpe, dar nu din astea împopoţonate. Nu strică să ai, dacă îţi permite bugetul, dar nici nu e bine să exagerezi şi să ai Swarovski băgat în absolut orice. Deja e sufocant. Mai puţin e mai drăguţ”.

Visul designerului, clientul care nu se implică

Din când în când, însă, apar şi clienţii care lasă mână liberă designerului, dându-i posibilitatea să lase la o parte luxul deşănţat şi să mizeze mai mult pe bunul gust.

“Am avut clienţi care au venit, mi-au dat un anumit buget, apoi cheile de la casă şi au plecat. Chiar şi în concedii. Chiar şi din ţară… Şi când au venit la sfârşit, au găsit casa mobilată, până şi cu veselă înăuntru şi cu şampania pe masă. Ei au venit doar cu hainele. Dar cazurile acestea sunt foarte rare. Dacă avem genul acesta de lucrare, în care clientul nu se implică şi ne lasă totul pe mână, mergem pe stilul minimalist. Ne ferim se stilul clasic, care este mult mai greu de acceptat şi unde este mult mai uşor să dai greş. Apoi, lucrăm şi în funcţie de client. Dacă avem un bărbat de 30 de ani, singur, fără copii, care îşi vede de viaţă, îţi dai seama ce gen preferă şi ce ar vrea în casă. Dacă este unul însurat, cu trei copii şi cu o nevastă care găteşte mult, deja ţi-ai format altă idee şi ştii ce trebuie să faci, măcar din punct de vedere funcţional”, spune Andreea.

autor: Dan Radu
sursa: www.gandul.info

Cum montezi lambriurile

Operaţiunea nu necesită o experienţă mare, fiind accesibilă chiar şi celor mai puţini pricepuţi într-ale meşteritului.

Disponibile într-o gamă largă de modele şi culori, în varianta clasică de lemn, PAL sau PVC, lambriurile oferă amenajării un aspect uşor rustic. În plus, pereţii lambrisaţi - placaţi fie pe jumătate, fie pe toată lungimea lor - sunt uşor de întreţinut şi asigură încăperii izolarea termică şi fonică. „Ai nevoie de dibluri, un ciocan rotopercutor, o şurubelniţă cu acumulator, cuie, un ciocan şi un fierăstrău electric“, explică meşterul montator Liviu Cionea.

Verifică planeitatea cu polobocul

Montajul începe cu fixarea pe perete în dibluri a şipcilor din lemn. Se trasează pe perete liniile unde vor fi fixate şipcile din lemn. Distanţa de aproximativ 30 cm de la podea se mă- soară cu exactitate şi se marchează cu creionul. La fel se trasează şi în partea superioară.

„De la înălţimea până la care se va monta lambriul pe perete se scad cei 30 cm şi se marchează cu creionul linia la care se vor fixa şipcile. Apoi, cu ajutorul unui ciocan rotopercutor se dau găurile pentru dibluri. Şipcile se fixează cu o şurubelniţă cu acumulator“, explică meşterul Liviu Cionea. Se verifică apoi planeitatea acestora cu ajutorul unui poloboc aşezat pe cele două şipci.

Structură asemănătoare cu a plăcilor de parchet

În faza a doua, se trece la montarea sistemelor de prindere a lambriurilor. Pentru această operaţiune, ai nevoie de un ciocan obişnuit şi de cuie de dimensiuni mici. Ultima etapă a montajului constă în fixarea propriu-zisă a plăcilor de lambriu. În acest stadiu îţi trebuie un fierăstrău electric circular.

Placa de lambriu se măsoară după înălţimea la care doreşti să o montezi pe perete. Cu ajutorul unui fierăstrău electric circular, aceasta se taie la dimensiunea necesară.

La final, se pune plinta

Lambriurile au o structură asemă- nătoare cu cea a plăcilor de parchet, având cantul realizat astfel încât să se asambleze perfect între ele.

„Se montează lambriul, placă cu placă, îmbinarea lor realizându-se în mod asemănător plăcilor de parchet, prin introducerea federului (mică proeminenţă prevăzută în lungul muchiei unei piese de lemn - n.r.) în nut (şănţuleţ pe suprafaţa unei piese, care serveşte la îmbucarea acesteia cu altă piesă - n.r.) şi prin baterea uşoară pe muchie cu ajutorul unui ciocan“, precizează meşterul montator Mihnea Dragne.

Pentru a masca atât marginea inferioară a lambriului, cât şi marginea superioară, se montează o plintă. Aceasta se lipeşte cu adeziv, surplusul fiind şters cu o cârpă.

AVANTAJOS

Dacă sunt din PVC, se montează mai uşor şi mult mai repede

> Se instalează uşor şi nu necesită o pregătire specială a peretelui înainte de finisare. Excepţie fac pereţii care prezintă igrasie sau mucegai, în astfel de cazuri recomandându-se îndepărtarea cauzelor care au condus la apariţia acestor probleme, curăţarea pereţilor şi apoi montarea lambriurilor.

> Tocmai pentru că se înscriu în categoria finisajelor care nu necesită perioade de aşteptare pentru a se usca, lambriurile din PVC permit montarea în orice perioadă a anului şi utilizarea imediată a camerelor unde a fost instalat.

> Pot fi aplicate şi în zonele cu umiditate ridicată, precum băi, bucătării, spălătorii, pivniţe. Sunt rezistente la umiditate şi nu permit infiltrarea apei. În plus, sunt tratate pentru a nu întreţine arderea, fiind astfel recomandate pentru placarea unor zone care prezintă riscuri mari de incendiu.

sursa: www.evz.ro

Căldura lemnului resimţită ca necesitate în amenajări interioare

UN MATERIAL NATURAL CE ŞI-A PĂSTRAT VALOAREA
Foarte multe dintre finisajele şi materialele de construcţie moderne sunt produse artificiale, afirmaţie valabilă şi atunci când în compoziţia lor se folosesc componenţi naturali. De la gips-carton la cărămizi din sticlă, de la tâmplării din PVC până la plăci ceramice, vopseluri cu teflon şi parchet laminat, stratificat, mobilă din PAL melaminat şi MDF, materialele pentru amenajări se înscriu în sfera produselor obţinute cu tehnologii actuale, produse menite a avea proprietăţi performante, a se aplica sau monta rapid, a răspunde unor nevoi specifice şi a avea un raport preţ-calitate foarte bun pentru consumatori. Dar în ciuda tuturor avantajelor de ordin funcţional sau estetic pe care le prezintă, o casă amenajată exclusiv cu astfel de materiale va avea mereu ceva rece, impersonal.

NATURAL SAU ARTIFICIAL
Dacă aveţi ocazia la târguri de profil să vizitaţi şi să observaţi case la cheie realizate integral cu materiale trecute printr-un proces tehnologic de fabricare sau prefabricare, vă veţi convinge de senzaţia de artificialitate pe care acestea o lasă, mai ales la nivel tactil şi vizual. De altfel, este suficient să aruncaţi o privire în propria locuinţă şi veţi vedea, mai ales că dacă aţi reamenajat-o de curând, că materialele moderne deţin o majoritate zdrobitoare.

Montate impecabil, cu detalii perfecte, ele par a fi totuşi prea ordonate, prea aliniate. De aceea nu este deloc întâmplător faptul că noile finisaje au texturi interesante, modele în relief, alternanţe de culori mate şi lucioase, pentru a compensa lipsa unei trăsături importante: naturaleţea.

REACŢIA DE ECHILIBRARE
Cu toate acestea, atenţii acordate detaliilor finisajelor moderne, de a le face interesante, cumpărătorii simt nevoia de a contrabalansa imaginea calculată, perfectă a amenajării caselor lor prin apelul la natură. Plantele de interior ar fi cea mai simplă soluţie de a induce o atmosferă relaxantă, dar stilul de viaţă actual pur şi simplu nu mai poate include timpul necesar îngrijirii acestora. Aşa că, cel puţin la noi, oamenii care nu au timp de plante împlinesc dorinţa de a avea puţină natură în casele lor prin prezenţa lemnului.

Deseori acestea este doar mimat, în sensul că în locul unui mobilier din lemn masiv se achiziţionează unul din PAL melaminat, dar cu model şi culoare ce seamănă cu diferite esenţe lemnoase ori parchet laminat în detrimentul unuia stratificat (care la suprafaţă are lemn veritabil) sau masiv. Este o reacţie nu deseori conştientizată, dar evidentă în locuinţele românilor de a armoniza, de a aduce căldură şi sentimentul de cuib prin apelul la ceea ce este sau poate sugera lemnul.

Motivele invocate la cumpărarea obiectelor şi finisajelor din lemn sunt unele ce ţin de proprietăţile acestuia: că poate fi extrem de decorativ, că este trainic, că se asortează cromatic şi textural cu aproape orice alt tip de material natural sau artificial etc.

CONOTAŢII CULTURALE
Dar de ce oare lemnul este în topul preferinţelor? Doar pentru că este un material viu, natural? Se pare că explicaţiile sunt foarte simple: lemnul este cel mai folosit material de construcţie şi finisare. El nu este neapărat corelat cu ideea de natură pentru că la un moment dat ar fi fost parte a unui copac, cât mai degrabă cu ideea de casă rustică, ridicată într-un peisaj puţin domensticit de către om. El induce senzaţia de căldură nu numai pentru că este un bun material conductor, ci şi pentru că în casele de odinioară, cu spaţii mici şi vatră, cum se văd la Muzeul Satului, oamenii găseau refugiu, relaxare în cămăruţele unde lemnul masiv era nu numai sub forma bârnelor acoperişului sau a mobilei, ci şi sub a celor mai simple obiecte, cum ar fi tacâmurile.

Lemnul a fost şi suportul perfect pentru creaţii de artizanat, în el se putea ciopli, sculpta, încustra motive, scene etc. Lemnul este preferat pentru că este adânc ancorat încă în conştiiţa culturală a românilor. Nu e vorba deci numai despre culoare, textură, proprietăţi tehnice, ci chiar despre conotaţii culturale, geografice (date de climă şi materie primă la îndemână) şi istorice.

Iar în epoca actuală el capătă noi semnificaţii, în contextul în care distanţarea faţă de natură este foarte evidentă, mai cu seamă în modul de dispunere şi de amenjare a spaţiilor urbane.

PLAFON CASETAT
Foarte spectaculoase şi în plină revenire ca şi abordare de amenajare pentru un anumit tip de încăperi sunt plafoanele casetate cu lemn. Prezenţa acestui material pe nivelul de sus al încăperii conferă eleganţă spaţiului şi dă o plăcută senzaţie de căldură, de calm, de siguranţă. Desigur, o astfel de abordare are nevoie de un plafon suficient de înalt şi de o suprafaţă generoasă pentru a obţine efectul dorit.

sursa: www.casa.jurnalul.ro

Noutate în domeniul pardoselilor

Nobleţea şi eleganţa materialelor naturale folosite la finisarea pardoselilor ne încântă pe toţi.Dar preţurile ridicate pe care acestea le au ne pun deseori în dificultate. Am descoperit acum o soluţie interesantă de substituire a lor, cu aceleaşi efecte estetice, dar costuri cu mult reduse.

Datorită schimbărilor multiple şi a rapidităţii dezvoltării tehnologiei şi industriei în lumea întreagă, cât şi a cerinţelor de ultimă oră privind ecologia şi protejarea materialelor naturale sunt elaborate noi inovaţii în ceea ce priveşte materialele de construcţie şi finisare a locuinţelor.

Dacă în materie de lemn, piatră şi materiale textile, oferta pentru pardoseli este extrem de variată, s-a inventat acum un material care să le imite perfect, cu calităţi mecanice neaşteptate şi preţuri extrem de convenabile.

Virag Italia este o firmă prinsă de valul schimbărilor şi al tehnologiei avansate, care a elaborat o nouă formă de acoperire a podelelor: pardoseala Vinyl, ce poate imita materiale ca lemn, piatră, marmură sau metal.

Colecţia firmei încadrează produse ca vinilin flexib, PVC heterogen şi omogen (în special pentru spaţii cu trafic intens) Quick-Step parchet laminat, propuse pentru zone comerciale, atingând topul rezistenţei şi calităţii estetice.

Producere şi instalare

Pardoselile din Vinyl sunt făcute din straturi de PVC pur, nereciclat, prin tehnici de fabricare de ultimă oră. Pentru obţinerea acestui produs se folosesc prese cu temperaturi foarte ridicate.

Pentru instalarea acestui produs este nevoie de o pardoseală perfect netedă (şapa trebuie să fie autonivelantă). Prioritar este ca, înaintea instalării, şapa autonivelantă trebuie să fie curaţată şi perfect uscată. Este necesară acoperirea tuturor crăpăturilor, înlăturarea tuturor proeminenţelor şi a reziduurilor. Temperatura în încăpere trebuie să fie de cel puţin 18 grade şi trebuie să rămână constantă timp de două zile după instalare.

Garanţie

În funcţie de destinaţia încăperii în care este utilizat – spaţii publice (spitale, aeroporturi, restaurante) sau spaţii rezidenţiale – acest tip de pardoseală are o garanţie de la 10 la 20 de ani.

Pardoseala astfel obţinută este protejată ignifug şi antistatic, prezintă hidroizolaţie şi are o rezistenţă crescută la murdărie (se murdăreşte de trei ori mai greu decât o suprafaţă din lemn natural, datorită stratului transparent protector). PVC-ul asigură şi o izolare fonică bună faţă de alte pardoseli, între 5 şi 7 Db, în funcţie de grosimea plăcii. Acest produs este comercializat în formă de lamele (ca parchetul), dale (ca gresia, piatra sau metalul) sau role.

Un alt avantaj este cel al greutăţii, fiind mult mai uşor faţă de produsele fabricate din materiale naturale. Preţurile acestui produs din PVC sunt între 15 şi 27 de euro (TVA inclus). Costurile de montaj sunt în jur de 5 euro, cu adeziv inclus.

Pentru a avea o idee completă asupra eficienţei unei echipe de montaj este dat un simplu exemplu: o echipă formată din trei oameni poate instala într-o încăpere tip hală până la 500 mp pe zi (8 ore de muncă).

În lume şi în România

Rezultatele firmei Virag din cei 40 de ani de activitate sunt evidente şi în ultimele realizări: Armani – showroom-uri internaţionale, Valentino – magazine de desfacere, birourile din aeroportul din Istanbul, sala de gimnastică a Hotelului Hilton – Dubai, Teatrul Smeralda – Milano.

Produsele prezentate sunt aduse în ţara noastră de firma Floor4 All, specializaţi în finisaje pentru orie tip de pardoseli. Experienţa şi profesionalismul lor se regăsesc în profunda cunoaştere a trendurilor de pe piaţă şi în alegerea produselor de

calitate.

Oferta de produse este variată, cuprinzând atât podelele tip vinilin, cauciuc, cât şi parchet laminat, de lemn, linoleum, podele textile ca iarbă sintetică, mochete, covoare brodate, carpete de perete, preşuri Sisal şi Coco, adezivi pentru toate tipurile de lipire şi accesorii pentru întindere şi finisare, pentru curăţenie şi întreţinere.

FLOOR 4 All deţine exclusivitatea de reprezentare a multor firme din: Germania, Italia, Franţa, Portugalia pentru parchet, mochetă, covoare, Pv Haas-Hoco-Parchet – Germania; Berry Floor – parchet – Franţa; Virag-Pvc – Italia; Girloon-Mocheta – Germania; Lusotufo-Covoare – Portugalia. Pentru mai multe detalii accesaţi www.floor4all.ro

sursa: www.casa.jurnalul.ro

Soluţii moderne pentru pardoseală

Parchetul rezistent la apă şi linoleumul lipit prin termosudură ne permit să avem acelaşi tip de podea din baie până în living.
Gresia din baie şi din bucă tărie şi parchetul din sufragerie nu mai sunt acum singurele soluţii pentru podea. Pentru fiecare încăpere, producătorii au venit cu alternative şi inovaţii, astfel încât să nu facem compromisuri nici de confort, nici de design. În plus, evitând fragmentarea podelei în secţiuni acoperite cu pardoseli diferite, creăm impresia de spaţiu mai mare.

Parchet în baie şi în bucătărie

Gresia cu care ne-am obişnuit în bucătărie şi în baie are acum concurenţă serioasă. Parchetul laminat, în varianta tratată special pentru spaţiile umede sau în varianta din PVC, conferă un aspect natural şi modern al lemnului de pin, tek sau wenge. Nu contează că va fi stropit când faceţi duş. Este rezistent la apă, antiderapant şi uşor de întreţinut.

Stratul superior imită structura lemnului şi decorurile de diverse esenţe lemnoase. „În cazul unei amenajări rustice, parchetul cu decor tip duşumea pe podeaua din baie întregeşte în mod fericit designul locuinţei“, este de părere Elena Seserman, specialist în amenajări interioare.

„Parchetul laminat rezistent la apă reprezintă o combinaţie a caracteristicilor pardoselilor clasice. Adică este uşor de întreţinut, precum plăcile ceramice, oferă stabilitatea lemnului masiv şi este igienic şi antibacterian, asemenea linoleumului. Structura tip fagure conferă un confort termic ridicat şi o absorbţie fonică net superioară altor pardoseli“, explică Anca Vataman, manager produs Proges.

Noua generaţie de linoleum

Poate că linoleumul nu vă trezeş te amintiri foarte plăcute, dar noua generaţie de pardoseli din PVC este rezistentă la umiditate, uşor de întreţinut şi oferă un sentiment de confort. În plus, poate fi combinat într-o varietate infinită de modele şi culori, pentru că fâşiile sunt alipite prin termosudură şi nu se văd îmbinările.

În spaţii în care există risc de apariţie a bacteriilor şi ciupercilor se poate aplica linoleum tratat special (antifungicid sau bacteriologic). Un alt avantaj important al linoleumului în comparaţie cu gresia este izolarea termică şi fonică pe care o oferă primul.

„Pardoselile din PVC sunt rezistente la pete, uşor de curăţat, au efect de reducere a zgomotului şi nu permit dezvoltarea bacteriilor. Toate aceste calităţi le recomandă ca fiind potrivite pentru locuinţe, în special pentru camerele copiilor“, afirmă Cristina Pleşa, manager produs Proges.

PVC natural

Linoleumul natural este o altă soluţie modernă. Are în compozi- ţie ulei de in, plută, răşini şi esenţe lemnoase (rumeguş). Este un produs foarte rezistent, iar prin utilizarea unor tratamente speciale aplicate suprafeţei, producătorii au reuşit să reducă atât timpul, cât şi efortul depus pentru curăţarea lui.

„Tratamentul de protecţie a suprafeţei oferă pe lângă excelenta rezistenţă la abraziune şi la murdă rire şi o reducere a costului de mentenanţă de până la 30%“, declară Cristina Pleşa.

Picioare calde pe parchetul cu incalzire prin pardoseala

ŞI PARCHETUL SE PRETEAZĂ PENTRU FINISAREA PARDOSELILOR ÎNCĂLZITE
Cu cât frigul loveşte mai puternic, cu atât mamele sunt mai îngrijorate pentru copii lor ca aceştia să nu se îmbolnăvească. Chiar şi când sunt în casă, feriţi de intemperii, mereu există o grijă în plus când cei mici sunt văzuţi desculţi sau prea dezbrăcaţi. Pe lângă haine de casă mai groase, papucii groşi sunt scoşi din dulap sau sunt cumpăraţi repede, ca să-i protejeze pe cei mici şi sensibili. Frigul de la nivelul pardoselii este unul dintre motivele pentru care covoarele şi mochetele sunt cumpărate mai des în perioada rece, obiecte menite a proteja mai consistent împotriva răcelii şi a suplini confortul din casă.

CHIAR ŞI SUB PARCHET
Senzaţia de căldură este indusă şi de materialele naturale, în special parchetul masiv, drept pentru care acesta se află în preferinţele românilor, în ciuda preţurilor din ce în ce mai mari. Dar până acum nu se credea că lemnul folosit sub formă de finisaj la nivelul pardoselii poate fi mai cald, şi anume la propriu.

Este vorba de posibilitatea de a instala sistem de încălzire prin pardoseală chiar şi sub parchetul masiv, triplustratificat sau laminat. Asta duce la o atmosferă excelentă la interior şi un confort termic mult îmbunătăţit în toată casa, cu reale avantaje pentru sănătatea tuturor.

FUNCŢIONAREA SISTEMULUI
Specialiştii firmelor care comercializează şi montează sisteme de încălzire prin pardoseală susţin că această modalitate de a încălzi locuinţa împiedică formarea de curenţi reci sau disconfort termic la nivelul pardoselii. Cu ajutorul radiatoarelor, aşa-numitul sistem tradiţional de încălzire pe care îl au majoritatea oamenilor, sau cu cel realizat prin ventiloconvectoare, căldura furnizată la nivel jos şi din lateral este împinsă în sus la nivelul tavanului de unde se întoarce ca un curent rece la nivelul picioarelor.

Practic se realizează o circulaţie a aerului în încăpere, datorită diferenţelor de temperatură existente, producându-se în acelaşi timp şi curent nesănătos. De aceea senzaţia de rece este resimţită mereu la nivelul pardoselii, indiferent de materialele folosite pentru finisarea ei. Sistemele de încălzire prin pardoseală asigură o temperatură uniformă, constantă, pe toată suprafaţa pardoselii, asigurând confort la nivelul picioarelor, corpului şi capului, curenţii produşi fiind de o intensitate mult mai redusă.

ECONOMIE DE CĂLDURĂ
Pe lângă faptul că sistemele de încălzire prin pardoseală se pretează acum la orice tip de finisaj, inlcusiv parchet, dar spre exemplu şi linoleum, ca să nu mai spunem de plăci ceramice sau piatră, ele par a fi şi economice, fără a dăuna confortului termic. Mai exact este vorba de reducerea pierderilor de căldură cu până la 20%.

Cu ajutorul acestor siteme, specialiştii spun că reglarea temperaturii cu 1-2°C mai puţin la nivelul întregii camere, nu afectează starea de confort termic, dar se realizează economii importante de energie şi implicit bani.

PARTICULE ALERGICE
Sistemul de încălzire prin pardoseală este indicat persoanelor alergice sau care suferă de astm, dar şi celor care au animale în casă. Specialiştii spun că acest tip de încălzire nu favorizează ridicarea în aer a particulelor alergenice sau a prafului, tocmai din lipsa formării curenţilor de aer.

EXCELENT PENTRU COPII
Instalarea unui sistem de încălzire prin pardoseală se realizează acum foarte uşor, graţie tehnologiilor avansate, fără ca acest lucru să influenţeze grosimea stratului de sub pardoseală. Există sisteme de încălzire sub formă de folii, precum nişte filme, foarte subţiri, stratul final în care sunt înglobate nedepăşind 15 mm grosime. Deci pot fi montate sub orice fel de finisaj al pardoselii, iar pentru copii este excelent, având în vedere faptul că la nivelul podelei temperatura este de 24-25°C.

Sistemele de încălzire prin pardoseală sunt de mai multe tipuri. Unele funcţionează pe baza încălzirii apei ce traversează un sistem de tuburi înglobate într-o structură specială, sunt mai ieftine, dar măresc grosimea stratului de sub pardoseală. Sistemele mai noi funcţionează prin racordarea la o sursă de electricitate. Prin ele este trecut un curent electric de mică intensitate, fără ca riscul electrocutării să existe sau să se ardă vreunul dintre panouri sau circuite. Sunt sisteme extrem de fiabile şi sigure, deşi par foarte subţiri şi fragile. Un avantaj real este lipsa necesităţii de întreţinere a sistemelor şi posibilitatea reglării optime cu ajutorul unui termostat. Montarea unor astfel de sisteme de încălzire este obligatoriu necesar a fi realizată de către specialişti.

autor: Adela Parvu
sursa: www.casa.jurnalul.ro

Cum sa-ti transformi locuinta intr-o “casa verde”

Poziţia geografică a României şi schimbările climatice cauzate de încălzirea globală asigură condiţii favorabile utilizării instalaţiilor solare. S-a estimat că ţara noastră are parte în decursul unui an de o medie de 210 zile însorite.
Zilele de început ale acestui an au marcat debutul Programului Naţional de Finanţare “Casa Verde”. Respectiv 5 ianuarie 2009 este data de start a derulării programului desfăşurat cu ajutorul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu.

Campanie
În cursul lunii decembrie, în cadrul campaniei “Heat Up Now”, iniţiată de Buderus, centrul Bucureştiului a fost împânzit cu 15.000 de căciuliţe albastre, simbolizând ideea de confort termic, în mijlocul unui oraş îngheţat. A fost lansat şi un nou site, www.heat-up-now.com, ce are meritul de a prezenta informaţii despre suportul pe care îl pot primi consumatorii români pentru a-şi transforma locuinţa într-o “Casă Verde”.

“În acelaşi timp, dorim să oferim publicului recomandări personalizate despre sistemele ecologice de încălzire care să faciliteze un confort termic sporit acasă sau la birou. Scopul nostru este să punem la dispoziţia clienţilor echipamente performante şi de încredere, cu o eficienţă energetică sporită, ce permite reducerea costurilor”, ne spune Alexandru Eftimiu director general Buderus România.

Despre program
Programul “Casa Verde” prevede ca pe parcursul anului 2009 persoanele fizice, asociaţiile de locatari şi organizaţiile neguvernamentale să beneficieze de o subvenţie de până la 90% din costurile aferente la înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire din imobile cu echipamente ce utilizează energia solară, geotermală şi eoliană. Operatorii economici, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile de învăţământ vor fi subvenţionate cu până la 60% din totalul investiţiei.

Detalii
Suma alocată în anul 2009 pentru acest program este de 520.000.000 de lei şi va acoperi costurile de achiziţie, cât şi pe cele de instalare şi testare a noilor sisteme ecologice de încălzire. 400.000.000 de lei din această sumă vor fi destinate doar persoanelor fizice, asociaţiilor de locatari sau organizaţiilor neguvernamentale. În prezent, încălzirea clădirilor şi a locuinţelor şi prepararea apei calde menajere reprezintă aproximativ o treime din totalul consumului de energie şi din emisiile de dioxid de carbon din Uniunea Europeană.

autor: Otilia Vintila
sursa: www.casa.jurnalul.ro

Panourile solare reduc facturile pentru căldură

Comenzile pentru sistemele de energie neconvenţională sunt tot mai mari în Timiş şi Bihor. Bănăţenii pot învăţa de la bihoreni metodele prin care pot reduce costurile pentru apa caldă şi căldura furnizate de la stat.
Proprietarii de case şi de pensiuni cer tot mai des informaţii despre sistemele de energie alternativă. Avantajele pe care le obţin cei care au curajul să pună în aplicare metodele noi de obţinere a energiei sunt pe de o parte reducerea facturilor pentru căldură, apă caldă şi chiar energie electrică, pe de altă parte îşi pot recupera o mare parte din investiţie din banii statului.

Ministerul Mediului finanţează, începând din acest an, înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, geotermală şi eoliană.

Mulţi bihoreni care şi-au montat astfel de panouri, pe cheltuiala proprie, spun că investiţia se poate amortiza în câţiva ani, pentru că scade valoarea facturilor pentru energia furnizată de distribuitorii tradiţionali. Cei care au dat tonul utilizării energiei solare sunt proprietarii de pensiuni din Băile Felix.

Majoritatea pensiunilor din staţiune au montate fie pe acoperiş, fie în grădină astfel de panouri cu ajutorul cărora îşi produc apa caldă în sistem propriu, fără a fi legaţi în niciun fel de sistemul centralizat.

Investiţie mare, câştig pe măsură

Preţul panourilor solare este în general destul de ridicat, însă sistemele ce le utilizează sunt foarte fiabile, astfel că investiţia iniţială se amortizează în timp.

”Preţurile acestor sisteme solare de încălzire încep de la 1.500 – 2.000 de lei pentru cele foarte simple, ce pot fi utilizate doar vara. Ele pot urca până spre 3.000 – 8.000 de euro, pentru cele mai complexe, care pot fi utilizate pe tot parcursul anului”, a spus Marcel Tăut, proprietarul unei pensiuni din Băile Felix.

“Când le-am montat, nici nu îmi trecea prin cap că statul va suporta apoape în totalitate investiţia. Mi-am comandat sistemul şi în decurs de o săptămână era funcţional”, a adăugat Tăut.

Acoperiş din panouri solare

Timişorenii şi-au montat astfel de panouri solare mai ales pe case. Sistemele sunt aplicate pe acoperiş, iar energia captată poate asigura până la 80 la sută din necesarul de energie pentru încălzirea apei sau chiar pentru căldură la începutul sezonului rece.

Firmele de distribuţie a sistemelor alternative au între 20 şi 30 de comenzi pe lună şi estimează creşteri pentru că şi statul finanţează o parte din investiţie.

Bihorenii care au deja în plan investiţii în panourile solare speră să obţină uşor finanţarea de la stat.”Sunt mult mai economice şi mult mai rentabile la ora actuală, ţinând cont de preţul energiei electrice şi al energiei termice, care este în continuă creştere. Sper să economisesc destul de mult.

Adică cel puţin 40%. Depinde cât de bine izolată este casa”, a spus Marius Bitu, un orădean care şi-a şi depus cererea pentru a primi finanţarea prin programul ”Casa Verde”, iniţiat de Ministerul Mediului. Mormanul de acte ce trebuie depus pentru acest program este însă marea spaimă a lui Marius Bitu.

”Sper să nu ne pună să umblăm de la Ana la Caiafa şi înapoi. Prima parte a procedurii a trecut cu bine. Am depus cererea, acum aşteptăm să fie selectate firmele prin care ne vom cumpăra aceste panouri solare.

Actele pe care trebuie să le depunem sunt foarte multe, de aceea sper să nu ne lovim de birocraţie şi de termene ce nu sunt respectate”, a adăugat orădeanul.

Ideea instalării de panouri solare este îmbrăţişată şi de reprezentanţii Agenţiilor de Protecţia Mediului din zona de vest. Ei consideră că prin demararea acestui program şi asigurarea finanţării proiectelor care urmăresc utilizarea surselor de energie neconvenţională, populaţia va putea beneficia de condiţii de viaţă mai bune, cu beneficii economice deloc neglijabile şi cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător.

Subvenţii de la stat

În cadrul acestui program se pot înscrie persoane fizice, asociaţii de locatari şi ONG-uri (care vor beneficia de finanţare în proporţie de 90%), unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii de învăţământ (care vor beneficia de finanţare în proporţie de 60%) dar şi operatori economici, composesorate şi ocoale silvice (care vor beneficia de finanţare în proporţie de 50%).

Pentru a participa la Programul “Casa Verde” există două modalităţi de depunere a cererii de finanţare. Prima variantă este depunerea directă la sediul Autorităţii pentru Fondul de Mediu (AFM), adresată unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor de învăţământ, operatorilor economici, composesoratelor şi ocoalelor silvice.

Investiţie pentru viitor

Panourile solare au o perioadă medie de amortizare a investiţiei de 5-10 ani. Ţinând cont însă de faptul că durata de viaţă garantată a acestor sisteme este de 20 de ani, investiţia într-un astfel de sistem poate fi una de viitor.

În plus, sprijinul acordat de Ministerul Mediului care finanţează înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, geotermală şi eoliană încurajează folosirea tehnologiilor verzi, nepoluante.

sursa: www.adevarul.ro

“Locuinta termos”, casa incalzita cu 200 de euro pe an

Este perfect etansa, nu pierde strop de caldura, foloseste panouri solare, încalzire prin podea si se ventileaza cu pompa de caldura.
Casa pasiva costa cu 15% mai mult decât o casa obisnuita, dar scade cu 75% factura la utilitati.
Totul se trage de la albinele din localitatea Burluşi, judeţul Argeş. Milionarii Marin şi Ruxandra Cruţescu, patronii unei megafirme de construcţii, aveau acolo zece stupi. De dragul lor, şi-au ridicat alături mult-visata casă ecologică de vacanţă. Este prima „casă pasivă” din România, cum se cheamă în limbaj de specialitate: o locuinţă aproape etanşă, care nu pierde strop de căldură. Ai încălzit-o o dată, iar căldura rămâne în camere încă două săptămâni. E izolată termic din toate părţile cu o haină groasă de polistiren, foloseşte panouri solare pentru apă caldă şi încălzire prin podea, că e mai ieftină. Geamurile nu stau deschise mai deloc, să nu se piardă căldura, iar aerisirea se face printr-un sistem inedit de ventilaţie, cu găuri în tavan şi tot felul de conducte care trec prin pământ şi recuperează energia.

Costă cu 15% mai mult decât o locuinţă obişnuită, dar îţi scoţi pârleala repede, fiindcă factura la utilităţi scade cu 75%. Sătenii din Burluşi nu pricep ce e cu casa asta, de ce vine atâta lume din ţară să o vadă. Doar sunt atâtea case mai mari şi mai frumoase! Asta nici nu e aşa de mare, are cam 100 de metri pătraţi la sol, o singură intrare şi numai câteva camere. Şi n-are nici un fel de brizbriz pe ea sau vreo arhitectură de fiţe; e simplă, seamănă cu un bloc pitic, cu mansardă. Oamenii tot au priceput, însă, ceva: e casă importantă. Vorbesc despre ea cu un soi de respect şi îi spun „casa milionarului”.

„E ca şi când ţi-ai pune un palton bine închis, cizme, căciulă şi mănuşi“

„Lucrul cel mai important la o casă pasivă este eficienţa energetică. Nu suferă de frig pe nicăieri, nu pierde căldură fiindcă a fost construită după nişte reguli precise. E ca şi când ţi-ai pune un palton bine închis, cizme, căciulă şi mănuşi. Eu şi soţul meu ne-am făcut un adevărat hobby din a face economie în exploatarea construcţiilor. El are idei progresiste, e interesat de tot ceea ce apare nou în acest domeniu. Acum, vrem să certificăm casa în Germania, la Institutul Casei Pasive”, spune Ruxandra Cruţescu, arhitect. Ea însăşi a proiectat locuinţa. Dar ce reguli trebuie să îndeplinească o casă pasivă? „Într-un an, ea trebuie să consume maximum 15 kilowaţi pe metru pătrat, pe oră, cu toată încălzirea. Spre comparaţie, casa clasică pe cărămidă consumă 300 – 400 de kilowaţi. În Germania există locuinţe atât de eficiente, încât consumă şi 10 kilowaţi pe metru pătrat şi oră, anual. Aici, la Burluşi, noi consumăm cam 13 kilowaţi”, explică ea.

Ca să ajungă la randamentul ăsta, au îmbrăcat casa cu o grămadă de „hăinuţe”: în exterior, cu polistiren expandat dens de 24 kilograme pe metru cub, sub placă – cu polistiren extrudat, acoperişul l-au termoizolat cu vată minerală, iar ferestrele le-au pus în trei straturi cu geam low-e şi umplutură de kripton. Astfel, fiecare cameră a ajuns un fel de termos. Nici ferestrele nu se trântesc la întâmplare. Normal, astea se pun mai ales pe pereţii dinspre sud şi vest. La fel şi uşa de acces principal. Peretele de nord n-ar trebui să aibă nici o tăietură. Soţii Cruţescu au încălcat, însă, regula asta. Au pus ferestre mari peste tot, fiindcă iubesc lumina. Geamurile au fiecare câte un rulou cu telecomandă – în serile de iarnă se desfăşoară, ca să ţină căldura pe loc, iar vara, dacă se lasă peste zi, păstrează răcoarea.

Cum încălzeşti aerul cu energia pământului

Regula numărul doi: casa trebuie să fie cât mai adunată, compactă, cu amprenta la sol cât mai mică. 100 de metri pătraţi, de pildă, este perfect. Intrândurile prea multe pică din start. O singură uşă la intrare este suficient. A treia regulă: „încălzirea inteligentă”. Casa din Burluşi se încălzeşte prin pardoseală şi prin… aer. „Să te încălzeşti prin pardoseală costă cel puţin cu 60-70% mai puţin decât dacă ai folosi caloriferul. Plus că ai mereu picioarele calde, iar temperatura este uniformă în toată casa. Nu ţi-e mai frig dacă stai lângă fereastră sau lângă uşă”, ne spune Ruxandra Cruţescu. Centrala termică pentru încălzire prin pardoseală merge pe lemne. Un singur coş cu lemne e destul să încălzească toată casa – şapte camere, incluzând holuri, băi, living, dormitoare şi garaj. Sistemul de încălzire a aerului e de-a dreptul revoluţionar. Se numeşte pompă de căldură aer-aer şi costă între 4.000 şi .5000 de euro plus TVA.

Priza de aer proaspăt e instalată în grădină, chiar lângă casă – e un fel de stâlp subţirel înfipt în pământ, pe care nu l-ai bănui că poate să aerisească o casă întreagă. „Stâlpul” se continuă în pământ printr-o conductă cu ioni de argint, aparatul se bagă în priză şi începe să pompeze aer curat de afară, înăuntru, recuperând cât mai multă căldură din aerul evacuat. Aerul curat se încălzeşte în aparat, după ce mai întâi se plimbă prin nişte conducte la trei metri pe sub pământ, mai „fură” din căldura solului câteva grade, apoi se plimbă în toată casa. Se duce în fiecare cameră printr-o gură de aerisire fixată în tavan. După asta e dirijat şi plimbat prin fel de fel de filtre, ca să poată fi refolosit.

„Astfel, avem permanent 20-22 de grade şi aer proaspăt, fără să fim nevoiţi să deschidem ferestrele. Deşi e conectată la priză, pompa de căldură foloseşte foarte puţin curent electric, fiind din clasa energetică A. De fapt, într-o casă pasivă şi electrocasnicele trebuie să fie neapărat din această clasă energetică, pentru a consuma puţin”, ne spune arhitectul. Următoarea regulă: se foloseşte la maximum radiaţia solară. Soţii Cruţescu au fixat pe acoperiş tuburi solare cu vid. Încălzesc apa menajeră chiar dacă cerul este înnorat.

Există şi o „clădire pasivă“ de birouri

„O casă pasivă este un organism viu, poţi să faci orice amenajare doreşti în ea. Noi ne-am pus becuri economice peste tot şi ţinem foarte mult să nu uităm uşile deschise. Ar fi păcat să aruncăm căldura, când în felul ăsta, se poate economisi atât de mult. Pe un an întreg, de exemplu, încălzirea întregii case ne-a costat 200 de euro”, explică Ruxandra Cruţescu. Prin firma lor, soţii pot să ofere tot ce trebuie într-o casă pasivă, de la A la Z. Încet, încet, casa pasivă a început să-i convingă şi pe alţii. Arhitectul spune că vara aceasta deja a proiectat opt asemenea case şi a oferit consultanţă pentru încă trei cartiere pasive, două lângă Bucureşti şi unul în Moldova. Împreună cu soţul său, a ridicat prima clădire pasivă de birouri, la Bragadiru,lângă Bucureşti. Casa de la Burluşi le rămâne, însă, cea mai dragă, mai ales că se gândesc serios să se retragă definitiv acolo.

Info plus:

Obligaţii

Din anul 2015, toate clădirile finanţate de stat sunt obligate să respecte regulile casei pasive. O locuinţă clasică poate pierde 10% din căldură prin acoperiş, 15% prin zidărie, 5% prin pardoseală şi 20% prin ferestre.

sursa: www.gandul.info

Programul “Casa Verde”, doar pentru asociatiile de locatari si institutii publice

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, vrea să monteze panouri solare doar la blocuri, şcoli şi instituţii publice, a spus acesta într-un interviu acordat pentru Cotidianul. În plus, Guvernul vrea să reducă suma plătită de locatari pentru anveloparea blocului.
Asociaţiile de locatari şi-ar putea monta, pe viitor, panouri solare şi să-şi reabiliteze termic blocul plătind doar 30% din costuri, din care 10% pentru montarea panourilor solare şi 20% pentru reabilitarea termică a blocurilor. Asta pentru că Ministerul Mediului va achita 90% din costurile de montare a panourilor, iar Guvernul şi autorităţiile locale, 80% din constul anvelopării blocului.

Aşa a anunţat ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, în interviul acordat Cotidianului, că va modifica modul de aplicare a programului “Casa Verde”. Potrivit intenţiei acestuia, de acest program ar urma să beneficieze numai asociaţiile de locatari şi instituţiile publice. “Eu vreau să cuplez acest program cu programul de reabilitare termică a blocurilor, pe motiv că la asociaţiile de locatari este factura cum este.
Dacă am monta panouri solare şi blocul este reabilitat termic, implicit scade factura şi poate fi scos de pe lista celor care iau subvenţie pentru căldură. Pe lângă asociaţiile de locatari, de acest program ar putea beneficia şcoliile, căminele, instituţiile”, ne-a explicat Nemirschi. “Am avut o discuţie deja cu Ministrul Dezvoltării, Vasile Blaga. Finanţările provenind din două surse se vor putea face independent, adică asociaţia să ceară fonduri pentru anvelopare de la Ministerul Dezvoltării, iar pentru sisteme de încălzire neconvenţională, de la Administraţia Fondului pentru Mediu”, ne-a explicat Nemirschi.

autor: Antoaneta Etves
sursa: www.cotidianul.ro

1,4 mil. apartamente au nevoie de 5 mld. euro pentru reabilitare termica

1,4 milioane de apartamente, reprezentand 58% din blocurile existente, construite inainte de anul 1985, necesita investitii urgente de reabilitare si modernizare termotehnica, suma necesara fiind de 5 mld. euro, sustin reprezentantii Ligii Asociatiilor de Proprietari - Habitat.
Reprezentantii Ligii Habitat cer, printr-o scrisoare adresata noului Guvern, preluata de NewsIn, sa includa in buget si sumele necesare pentru reabilitarea termica.

"Apreciind o medie de cheltuieli de 3.600 euro/apartament pentru executarea lucrarilor de reabilitare termica, necesarul de investitii pentru cele 1,4 milioane de apartamente ce trebuie reabilitate de urgenta este de circa 5 miliarde euro", a spus Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari - Habitat, in cadrul scrisorii.

"37% din alocatii pot proveni de la bugetul stat, adica 1,9 miliarde euro, 30% - din fonduri aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, adica 1,45 miliarde euro, iar 33% din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, adica 1,65 miliarde euro", a aratat Mereuta.

Luand in calcul o perioada optima de 5 ani de realizare a reabilitarii termice a celor 1,4 milioane de apartamente (adica aproximativ 280.000 de apartamente/an), atunci bugetul de stat anual ar trebui sa fie de aproximativ 380 milioane de euro.

Guvernul deruleaza un program in vederea reabilitarii termice a cladirilor vechi, din 2005, investitia necesara fiind acoperita de bugetul de stat, bugetul local si asociatia de proprietari a blocului respectiv in proportii de 34%, 33%, respectiv 33%.

Cladirile care intra in program sunt alese in functie de cererile trimise de asociatiile de proprietari.

Pana in vara lui 2008, au fost inscrise 693 de blocuri in acest program, iar pana in acel moment, au fost reabilitate 14, in Bucuresti, Buzau, Medgidia, Moldova Noua, Ploiesti, Topoloveni, Miercurea Ciuc, Piatra Neamt, Targoviste si Targu Mures.

Primele blocuri au fost inscrise in anul 2005, iar in 2008 s-a facut prima executie, potrivit datelor prezentate de Directia Programe Reabilitare Termica. In Romania, exista 85.000 de blocuri de locuinte, cu 3 milioane de apartamente si 7 milioane locuitori.

In cadrul programului multianual, pot fi inscrise numai blocurile construite intre 1950 si 1990, indiferent de sistemul de incalzire al acestora.

sursa:www.dailybusiness.ro

joi, 22 ianuarie 2009

Păcăleli care umflă factura întreţinerii

Radu Opaina ne spune care sunt cele mai des întâlnite nereguli în facturile de la blocNr. 673. Luni, 19 ianuarie 2009 În foarte multe blocuri, întreţinerea afişată la avizier nu corespunde cu normele legale de aplicare şi repartizare a cheltuielilor prevăzute de H.G. nr. 1.588/2007. Aceste abateri de la lege fac ca întreţinerea să fie mai mare pentru foarte mulţi proprietari, bani plătiţi degeaba pentru nimic.
Apa rece nu are preţ fix

Preţul pentru 1 m.c. de apă rece este fix pe localitate adică nu variază de la bloc la bloc. Mulţi administratori, din nepricepere, schimbă de la ei putere preţul pentru un m.c. de apă rece doar ca să le “iasă” la calcule, neţinând cont că este vorba despre banii proprietarilor.

La consumul de apă se adaugă 10%

La consumul individual de apă rece sau caldă nu se mai adaugă nimic. În multe blocuri se adaugă, în mod abuziv, la consumul din apartament un procent de 10% din consumul real. Orice diferenţă rezultată din calcule se împarte tuturor proprietarilor după criteriul cota-parte indiviză.

“0” persoane, 1 persoană pe factură

În apartamentele nelocuite proprietarul e scutit de la plata cheltuielilor care se repartizează după numărul de persoane şi care se referă la cheltuielile pe care le fac cei care locuiesc şi sunt gestionate de asociaţia de proprietari. Unii administratori nu ştiu să calculeze cu „0” şi pun de la ei 1 persoană.

Cei care stau în frig, plătesc căldura

În blocurile cu repartitoare, apartamentelor care stau complet în frig li se pun la plată anumite sume pentru încălzire, iar proprietarii apartamentelor care se încălzesc plătesc mai mult faţă de un apartament similar dintr-un bloc fără repartitoare din aceeaşi localitate.

Reparaţiile se plătesc pe scară

În cazul asociaţiilor de proprietari formate pe mai multe scări reparaţiile se suportă de toţi proprietarii, indiferent de scară. La anumite asociaţii această problemă se tratează la nivel de scară, neglijându-se aspectul legal cu privire la existenţa unei singure gestiuni.

Taxe în plus pentru angajaţi

Din neştiinţă, la multe asociaţii de proprietari persoanele sunt angajate cu contract individual de muncă, ceea ce înseamnă că asociaţia mai suportă, pentru taxe şi impozite, în plus 75% faţă de venitul net pe care îl primeşte persoana. Acolo unde activitatea nu este zilnică se poate utiliza convenţia civilă de prestări servicii.

Reparaţiile nu se efectuează cu firme

Lucrările de reparaţii majore trebuie efectuate în mod corespunzător cu o firmă serioasă şi de calitate la preţul corect al pieţei. Altfel, comisioanele se plătesc din costul lucrării, iar lucrarea iese prost pentru că nu se mai poate obţine calitate cu mai puţine materiale proaste şi o manoperă de amatori, iar proprietarii vor mai plăti încă o dată.

Nu se aplică penalizări

Aplicarea de administrator a sistemului de penalizări în mod defectuos şi păgubos atât pentru restanţieri cât şi pentru asociaţie. Se greşeşte des prin aplicarea de penalizări imediat din ziua următoare expirării termenului de plată, precum şi atunci când se aplică penalizări de două ori la aceeaşi sumă ori se aplică penalizare la penalizare.

Administratorii au salarii foarte mari

Unii administratori prestează activitatea de administrator la preţuri foarte mari doar pentru că ştiu, cu vorbe bine meşteşugite, să profite de bunăvoinţa şi încrederea oarbă a proprietarilor. Tariful plătit pentru administrator trebuie să fie stabilit după calităţile şi priceperea persoanei. La fel şi în cazul celorlalţi angajaţi.

sursa: click.ro