marți, 24 martie 2009

Apartamente mai ieftine, dar credite ioc

Chiar dacă apartamentele s-au ieftinit, băncile au restricţionat accesul la creditare, atât prin costuri mai mari, dar şi condiţii de eligibilitate mai dure. Astfel, dacă în luna iulie costul mediu al unui credit ipotecar în euro era de 10,6% în prezent acesta se ridică la 12,3%.

Preţurile, atât la imobilele noi cât şi la cele vechi, au cunoscut un trend de scădere în ultimele luni.

Tendinţa de scădere continuă, în condiţiile în care piaţa va deveni a cumpărătorilor. În cazul apartamentelor din parcurile rezidenţiale, preţurile au crescut în primele 5 luni ale anului 2008, după care s-au menţinut constante în jurul valorii de 1.900 euro /mp. Sfârşitul anului a adus însă prima scădere - de 10% - în condiţiile în care dezvoltatorii au început să ofere discounturi şi să facă promoţii.

La apartamentele vechi, scăderea a fost chiar mai puternică. Dacă, în vara anului trecut, preţul mediu pe metru pătrat ajungea la 1.800 euro, la finalul anului 2008 a scăzut până la 1.400 euro.

În prezent, analiştii companiei de consultanţă imobiliară Colliers România prevăd continuarea acestui trend până la atingerea unui nivel de echilibru. În cazul apartamentelor noi, acesta este estimat la 1.000 euro/mp pentru proiectele low-buget, la 1.400 euro/mp - pentru cele din clasa medie şi la 2.000 euro /mp - pentru proiectele rezidenţiale de lux.

Din 25 de proiecte începute în 2008, doar 15 au mai rămas pe piaţă. Acestea au livrat anul trecut 3.500 de apartamente. În 2009, evoluţia e încă una pozitivă şi se estimează că oferta se va îmbogăţi cu încă 9.000 de apartamente noi.

Acestea sunt aferente însă tot proiectelor începute în ultimii doi ani deoarece, în acest an, analiştii Colliers nu prevăd lansarea unora noi.

Excepţiile, dacă vor exista, vor fi extrem de puţine şi vor fi lansate de dezvoltatori care nu au nevoie de credite bancare pentru a construi.

În prezent, băncile au devenit mai restrictive în finanţarea sectorului imobiliar şi impun condiţii aproape imposibil de onorat.

Finanţarea din partea sectorului bancar nu mai poate fi o opţiune. Principalii cumpărătorii de imobile în 2009 vor fi fondurile de investiţii, dispuse să cumpere volume mari, în condiţiile în care obţin un discount substanţial, de cel puţin 25%.

Cine vor fi cumpărătorii

Cei care au contractat un apartament într-un proiect rezidenţial ce a fost amânat; au la dispoziţie finanţarea necesară şi vor profita de preţurile mai mici din prezent;

Clienţii care au nevoie urgentă de o locuinţă; aceştia vor avea de ales între un imobil nou şi unul vechi. Atâta vreme cât diferenţa de preţ între cele două categorii se va menţine la nivelul de 25% - 30%, cumpărătorii vor opta pentru unul vechi, spun analiştii de la Colliers.

Mai multe informaţii despre bănci, instituţii financiare găsiţi pe Conso.ro , un portal credite bancare .

Dobânzile au crescut fără limită

Dacă în luna iulie costul mediu al unui credit ipotecar în euro era de 10,6%, în prezent acesta se ridică la 12,3%. În cazul creditelor pentru locuinţă în lei, creşterea costurilor a fost şi mai accentuată. De la un DAE de 15,1% în iulie costul a urcat la 21,7%.

sursa: click.ro

Aşa se păcălesc românii la întreţinere!

Sărăcia şi facturile mari la întreţinere i-au determinat pe români să fie “inventivi” şi “să se descurce” în bine-cunoscutul stil balcanic: trăim de la o zi la alta din buzunarul celorlalţi.

Astăzi vă prezint câteva metode prin care unii dintre români, din păcate din ce în ce mai mulţi, consumă la bloc mai mult decât ceilalţi, dar costurile se plătesc la comun de către toţi.

1. Se încălzesc la aragaz

Căldura e scumpă. Proprietarii care au repartitoare îşi închid caloriferele. Dar nu stau în frig pentru că se încălzesc cu aragazul - adică cu gazele naturale de la bucătării, care sunt contorizate pe bloc şi nu pe apartamente. Facturile de gaze s-au triplat şi se plătesc de toţi proprietarii indiferent dacă s-au încălzit sau nu cu gaze. Practic, cei care au stat în frig sau într-o formă primitivă de căldură: ce au luat pe mere au dat pe pere.

2. Administratorii nu percep restanţe

Administratorii corupţi îşi fac propriile găşti de bloc care îşi întreţin reciproc “interesele”. Aceste găşti numite “susţinătorii administratorului” sunt formate în principal din restanţieri rău platnici cărora administratorii le mai “taie din când în când din restanţe” sau le anulează penalizările contra unor favoruri financiare (şpăgi) sau servicii. Aceste sume sunt plătite de ceilalţi proprietari, adică unii îi fură pe ceilalţi cu “sprijinul” administratorului.

3. Se cheltuieşte din banii proprietarilor

Unii administratori îşi fac aprovizionarea sau fac cheltuieli personale din banii asociaţiei. Plătesc proprietarii. Dacă preşedintele, cenzorul sau unii dintre proprietari se prind, administratorul îi corupe şi pe aceştia aplicându-le diverse scăderi la întreţinere. Plătesc ceilalţi proprietari pentru cei corupţi şi pentru coruptibili. Când se întâlnesc corupţii cu serioşii, corupţii “laudă cu vorbe dulci” administratorul, preşedintele sau cenzorul în funcţie de interes.

4. Nu se plătesc facturile la timp

Unii administratori fură cu bună ştiinţă sute de milioane de lei vechi până când proprietarii se trezesc că nu mai au apă caldă, căldură, apă rece, gaze etc. Bineînţeles, furtul se petrece cu concursul, direct interesat şi pentru foloase personale, angajaţilor de la societatea de furnizare. Până la recuperarea prejudiciului proprietarii mai plătesc încă o dată ceea ce au consumat dacă vor să mai aibă apă, căldură etc.

5. Folosesc apă încălzită pe aragaz

Apa caldă e scumpă. Proprietarii nu folosesc apă caldă de la robinet. Pentru a obţine apă caldă încălzesc apa rece cu gazele de la bucătărie sau consumă apă fierbinte din calorifere. Astfel se umflă factura de gaze pe bloc, factură pe care o plătesc toţi la pauşal. Se păcălesc singuri şi se fură între ei. Varianta e mai scumpă decât dacă s-ar folosi apă caldă de la robinet. Astfel, unii proprietari plătesc şmecheria altora.

6. Administratorii sunt scutiţi

Mai nou, o parte dintre administratori sau preşedinţi sunt “subvenţionaţi” la căldură de ceilalţi proprietari. Firmele care citesc repartitoarele şi calculează costul căldurii pe apartamente pentru a “câştiga” contractul cu asociaţia au şpăguit o dată, la început, administratorul şi/sau preşedintele punându-le acestora gratis repartitoare şi, a doua oară, pentru căldura lor, în fiecare lună de iarnă, le aplică aşa zişi “coeficienţi de corecţie” de 15-20-30%, adică le scade costul căldurii.

7. Se fură energie de pe scară

Unii proprietari fură fără nici un fel de jenă: energie electrică din branşamentul blocului prin pereţii din apartamente pe unde trec cablurile comune, apă prin ocolirea contorului din apartament, becuri de pe holurile blocului, oglinzi sau panouri de comandă din lifturi, calorifere de pe spaţiile comune, uşi sau geamuri de la uscătorie, tomberoane de gunoi. Toate aceste pagube se plătesc de toţi ceilalţi proprietari prin întreţinere.

sursa: click.ro

marți, 17 martie 2009

amplasarea barurilor

Vedeti Ordinul 536 din 1997 privind mediul de viata al populatiei http://dspbv.rdsbv.ro
Art. 4

Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii.
Pentru unităţile sus-menţionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare.

Art. 5
La parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unităţi comerciale şi de prestări servicii, precum şi camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spaţii gospodăreşti - anexe ale locuinţelor (garaje, spălătorii, uscătorii etc.), cu condiţia ca acestea să nu constituie, prin funcţionarea lor, riscuri pentru sănătatea populaţiei sau să nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura măsurile şi mijloacele necesare pentru limitarea nocivităţilor, astfel ca acestea
să se încadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul clădirilor cu mai multe locuinţe se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unităţi de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condiţia să nu producă riscuri pentru sănătate sau disconfort.

Acordul locatarilor, mai tare ca legea

Potrivit Regulamentului de Urbanism şi a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997, „distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc”. În plus, amplasarea clădirilor de locuinţe trebuie să asigure însorirea minimum o oră-o oră şi jumătate zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor. Există însă şi o excepţie, aceea în care constructorul obţine acordul locatarilor.

luni, 9 martie 2009

8 condiţii pentru mansardarea blocului


Radu Opaina ne spune ce paşi să urmăm pentru o construcţie sigură şi reuşită.

La prima vedere şi teoretic, mansardarea blocurilor pare o soluţie pentru creşterea numărului de locuinţe şi pentru obţinerea de venituri de către o asociaţie de proprietari.

Dar practic nu se întâmplă cum ar trebui pentru că, aşa cum s-a făcut până în prezent în România, mansardarea blocurilor incumbă riscuri mari pentru proprietari, aduce aspecte juridice dificil de depăşit şi proiecte tehnice neconforme cu standardele şi legislaţia în construcţii.

Pentru a se putea face mansardare în condiţii normale trebuie îndeplinite, în ordine, obligatoriu următoarele condiţii:

1. Acordul tuturor proprietarilor.

Acesta trebuie să fie inclusiv cu privire la condiţiile financiare de închiriere, vânzare sau concesionare a terasei în baza unei analize financiare clare.


2. Verificările juridice.

Scoaterea din indiviziune şi stabilirea regimului juridic pentru spaţiul supus mansardării.


3. Aprobarea proiectantului.

Aprobare de la proiectantul clădirii pe bază de proiect tehnic sau dacă acesta nu mai există întocmirea unui nou Plan tehnic al clădirii de către o persoană autorizată specializată în baza unei expertize tehnice după care se întocmeşte Proiectul mansardării.

4. Aprobare de la primărie.

Aprobarea Proiectului de către primăria locală în scopul autorizării construcţiei şi obţinerii Certificatului de urbanism.


5. Lucrarea - cu firmă serioasă.

Execuţia trebuie făcută de o societate de construcţii cu experienţă în astfel de lucrări.

6. Refacerea structurii.

Proiectul trebuie să prevadă reconsolidarea structurii de rezistenţă a clădirii. Bineînţeles şi a planşeului de acoperiş pentru a menţine noua sarcină ce o reprezintă mansardarea clădirii.


7. Atenţie la garanţie.

Garanţia lucrării se face pentru cel puţin 25 de ani, precum şi garanţii financiar-bancare din partea constructorului.

8. Asigurare pentru clădire.

Existenţa unei asigurări atât pentru construcţia mansardei, cât şi pentru restul clădirii. Dacă nu se respectă condiţiile de mai sus există riscuri majore în caz de cutremur sau alunecări de teren cu privire la integritatea clădirii şi a vieţii locuitorilor din clădire. În practică din păcate nu se respectă condiţiile obligatorii pentru că primăriile nu au capacitatea profesională să gestioneze această problemă, iar acolo unde interesul firmei se întâlneşte cu interesul personal al funcţionarului public se dau aprobări neclare şi sunt puse responsabilităţile în spatele proprietarilor care semnează, pe încredere, fără să-şi dea seama la ce pericol s-au expus.

sursa: click.ro

miercuri, 4 martie 2009

Care sunt obligaţiile fiscale ale asociaţiei de proprietari

Ca oricare altă instituţie din România şi asociaţiile de proprietari au obligaţii către bugetul de stat pentru salariile sau indemnizaţiile pe care le plătesc celor care lucrează sau au atribuţii faţă de proprietari. Radu Opaina, preşedintele Asociaţiilor de Proprietari din România, ne spune ce dări suportă asociaţia pe lângă leafa personalului de la bloc.

Pentru munca prestată la bloc, preşedinţii, administratorii, cenzorii şi membrii de comitet sunt plătiţi din banii proprietarilor. Pentru veniturile realizate de personalul contractual de la bloc, statul percepe impozit care trebuie achitat de către asociaţia de proprietari. Din neştiinţă sau neglijenţă, mulţi administratori sau preşedinţi de asociaţii ocolesc aceste obligaţii legale expunând proprietarii la riscul de a primi amenzi însemnate, mai ales dacă aceste obligaţii fiscale nu sunt declarate.

Pentru aceste taxe şi contribuţii se depun lunar şi declaraţiile fiscale obligatorii. Acolo unde există încă asociaţie de locatari, în afara legilor, riscurile sunt şi mai mari pentru proprietari întrucât se plătesc oameni într-o totală ilegalitate, adică la negru. În funcţie de forma de angajare sau de prestare, taxele şi impozitele obligatorii sunt următoarele:

1. Contract de muncă

Pentru contractul de muncă care se aplică în situaţia în care activitatea persoanei se desfăşoară în fiecare zi lucrătoare:

a. Asociaţia plăteşte ca angajator: 0,5% la Fondul de şomaj; 20,8% la Fondul de pensii ; 5,2% la Fondul de sănătate (C.A.S.S.) ; 0,75% Comision la Camera de Muncă (I.T.M.); 0,168% la Fondul de accidente de muncă şi boli profesionale ; 0,85% cota de contribuţie pentru fondul de concedii; 0,25% la fondul de garantare a creanţelor salariale.

Total: 28,518% de plătit în plus către stat faţă de suma brută la care se aplică procentele.

b. Asociaţia plăteşte pentru angajat: 0,5% la Fondul de şomaj; 5,5% la Fondul de sănătate; 10,5% la Fondul de pensii; 16% Impozit.
Total: 32,5 % de plătit din suma brută la care se aplică procentele.

2. Convenţii civile

Pentru Convenţiile civile care se aplică în situaţia în care prestaţia persoanei nu se face în fiecare zi lucrătoare:

Asociaţia, ca beneficiar, reţine şi plăteşte pentru prestator 16% impozit. Se poate reţine şi plăti doar 10% impozit, dar în anul următor administraţia financiară face regularizare, iar persoana va plăti diferenţa până la 16%.

3. Contract de mandat

Pentru contractul de mandat care se aplică în cazul persoanelor alese (preşedinte, membru comitet, cenzor din interior):

a. Asociaţia plăteşte ca mandant: 5,2% la Fondul de sănătate (C.A.S.S.); 0,85% Cota de contribuţie pentru fondul de concedii şi indemnizaţii. Total: 6,05% de plătit în plus către stat faţă de suma brută la care se aplică procentele.

b. Asociaţia plăteşte pentru mandatar: 5,5% la Fondul de sănătate; 16% Impozit. Total: 21,5% de plătit din suma brută la care se aplică procentele.

sursa: click.ro