Incepand cu anul viitor, asociatiile de proprietari vor trebui sa opteze pentru ce forma de incalzire doresc, noteaza Gardianul. Conform declaratiilor directorului executiv adjunct al Directiei utilitati publice a Primariei Municipiului Bucuresti, Dorel Geana, din 2009 va intra in vigoare o lege care nu va mai permite existenta in acelasi bloc a sistemului de incalzire centralizata alaturi de centralele proprii de apartament."Blocurile care au preponderent centrale proprii de apartament probabil ca vor fi debransate de la sistemul public de incalzire, iar locatarii fara centrale, posibil sa fie nevoiti sa-si instaleze in apartamente astfel de sisteme", a mai declarat oficialul Directiei de utilitati publice.
Acesta a mai precizat ca in toate tarile occidentale exista o astfel de reglementare si ca existenta a doua sisteme de incalzire in acelasi bloc provoaca deseori incurcaturi."Spre exemplu, la apartamentele racordate inca la sistemul centralizat de incalzire, chiar daca au repartitoare de energie termica si isi dozeaza cu grija consumul, facturile pentru caldura sunt mai mari. Aceasta pentru ca proprietarii de apartamente cu centrale proprii nu mai platesc cota ce le revine din costurile pentru incalzirea partilor comune ale imobilului.
ANRSC ar trebui sa emita un ordin conform caruia un procent de 30-50% din valoarea facturii la caldura primita de un bloc sa fie impartita tuturor locatarilor, indiferent daca au centrala proprie sau incalzire centralizata", a mai declarat Dorel Geana. Un alt motiv pentru facturile mari la caldura il reprezinta, conform autoritatilor, pierderile care apar pe traseul de tevi parcurs de agentul termic pana la asociatiile de locatari. Conform studiilor ANRSC, aceste pierderi au valori de 25%, cu 8-10% mai mult decat pierderile din alte tari ale Uniunii Europene.
"Modernizarea retelei de transmitere a agentului termic pentru diminuarea pierderilor, la nivel de tara presupune investitii enorme: peste trei miliarde de euro, dintre care Bucurestiul are probabil o cota de aproximativ 20%", a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Prestatorilor de Servicii de Contorizare(ANPSC), Marius Leucutia. Acesta a mai precizat ca pierderile masive apar insa la consumator. Din cauza neexistentei unei izolatii termice a blocurilor, pierderile pot atinge 70%, iar costurile acestea apar pe factura de caldura a consumatorilor.
Sursa: www.banknews.ro
luni, 29 septembrie 2008
Iată când nu puteţi contesta întreţinerea
După 12 ani de la apariţia legii mai sunt destul de multe blocuri în care proprietarii nu s-au organizat în asociaţii de proprietari, condiţie obligatorie pentru proprietatea pe care o deţin în comun. Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, ne spune ce avem de pierdut dacă nu facem parte dintr-o organizaţie cu caracter juridic.
Din necunoaştere, locatarii care sunt de fapt proprietari riscă foarte mult în timp cu privire la starea clădirii lor precum şi cu privire la serviciile de care beneficiază ori bugetul de care dispun. Problemele care stau la baza acestor riscuri sunt:
1. Din punct de vedere juridic, nu există un mod de reprezentare a proprietarilor în orice problemă privind proprietatea comună: administrare, întreţinere şi exploatare a clădirii, contracte, servicii, plăţi, modul de lucru etc. Rezolvarea unor probleme în aceste condiţii impune timp şi bani din partea proprietarilor. Orice măsură importantă luată de o persoană fără acordul legal al proprietarului reprezintă un risc mare pentru aceasta;
2. Obligaţiile de plată privind consumurile şi cele pentru proprietatea comună nu se elimină, dimpotrivă, ele pot genera, din cauza lipsei
de organizare, alte cheltuieli;
3. Nu se poate aplica un sistem propriu de penalizări împotriva restanţierilor, aducător de venituri, care să compenseze pierderile financiare ale blocului. Cel mult se pot repartiza restanţierilor penalizările impuse de furnizori;
4. Proprietarii care nu acceptă ideea asocierii nu pot beneficia de drepturi materiale şi băneşti rezultate din activităţile din bloc. De asemenea, nu pot avea controlul asupra activităţii financiare (contestaţii, solicitări rapoarte, dreptul la vot etc.);
5. Legal nu se pot închiria spaţii comune, iar proprietarii nu îşi pot schimba destinaţia apartamentelor;
6. Cei care lucrează pentru bloc o fac practic la negru pentru că dacă blocul nu este înregistrat fiscal, nu se pot declara şi plăti taxele şi impozitele obligatorii către stat;
7. Activitatea se desfăşoară greoi, suferind atât ceilalţi proprietari cât şi clădirea, generându-se consecinţe grave asupra propriei proprietăţi dificil de remediat, cu costuri foarte mari, existând riscul major al pierderii, în timp, a acestei proprietăţi;
8. Nu se poate beneficia de facilităţile fiscale stabilite prin lege cu privire la anumite taxe şi impozite cum ar fi taxele judiciare de timbru la acţiunea împotriva restanţierilor sau a furnizorilor de servicii ori cu privire la plata T.V.A. pentru activităţile economice proprii;
9. Contractele cu furnizorii de servicii vor rămâne, ca şi până în prezent, sub forma unor simple formalităţi, neputându-se progresa deloc în sensul individualizării şi creşterii calităţii acestor servicii. Există riscul major ca noi contracte să nu poată fi încheiate, din diverse motive de natură juridică.
Luarea de măsuri cu privire la administrarea şi gestiunea proprietăţii comune este în răspunderea juridică şi materială a tuturor proprietarilor sau a reprezentanţilor nelegitimi ai acestora, după caz.
Unul dintre marile dezavantaje ale refuzului organizării în asociaţii de proprietari cu personalitate juridică este acela de a nu putea contesta lista de plată a întreţinerii. De asemenea, nu veţi beneficia de facilităţi fiscale la taxele judiciare de timbru la acţiunile în instanţă îndreptate împotriva restanţierilor.
Sursa: click.ro
Din necunoaştere, locatarii care sunt de fapt proprietari riscă foarte mult în timp cu privire la starea clădirii lor precum şi cu privire la serviciile de care beneficiază ori bugetul de care dispun. Problemele care stau la baza acestor riscuri sunt:
1. Din punct de vedere juridic, nu există un mod de reprezentare a proprietarilor în orice problemă privind proprietatea comună: administrare, întreţinere şi exploatare a clădirii, contracte, servicii, plăţi, modul de lucru etc. Rezolvarea unor probleme în aceste condiţii impune timp şi bani din partea proprietarilor. Orice măsură importantă luată de o persoană fără acordul legal al proprietarului reprezintă un risc mare pentru aceasta;
2. Obligaţiile de plată privind consumurile şi cele pentru proprietatea comună nu se elimină, dimpotrivă, ele pot genera, din cauza lipsei
de organizare, alte cheltuieli;
3. Nu se poate aplica un sistem propriu de penalizări împotriva restanţierilor, aducător de venituri, care să compenseze pierderile financiare ale blocului. Cel mult se pot repartiza restanţierilor penalizările impuse de furnizori;
4. Proprietarii care nu acceptă ideea asocierii nu pot beneficia de drepturi materiale şi băneşti rezultate din activităţile din bloc. De asemenea, nu pot avea controlul asupra activităţii financiare (contestaţii, solicitări rapoarte, dreptul la vot etc.);
5. Legal nu se pot închiria spaţii comune, iar proprietarii nu îşi pot schimba destinaţia apartamentelor;
6. Cei care lucrează pentru bloc o fac practic la negru pentru că dacă blocul nu este înregistrat fiscal, nu se pot declara şi plăti taxele şi impozitele obligatorii către stat;
7. Activitatea se desfăşoară greoi, suferind atât ceilalţi proprietari cât şi clădirea, generându-se consecinţe grave asupra propriei proprietăţi dificil de remediat, cu costuri foarte mari, existând riscul major al pierderii, în timp, a acestei proprietăţi;
8. Nu se poate beneficia de facilităţile fiscale stabilite prin lege cu privire la anumite taxe şi impozite cum ar fi taxele judiciare de timbru la acţiunea împotriva restanţierilor sau a furnizorilor de servicii ori cu privire la plata T.V.A. pentru activităţile economice proprii;
9. Contractele cu furnizorii de servicii vor rămâne, ca şi până în prezent, sub forma unor simple formalităţi, neputându-se progresa deloc în sensul individualizării şi creşterii calităţii acestor servicii. Există riscul major ca noi contracte să nu poată fi încheiate, din diverse motive de natură juridică.
Luarea de măsuri cu privire la administrarea şi gestiunea proprietăţii comune este în răspunderea juridică şi materială a tuturor proprietarilor sau a reprezentanţilor nelegitimi ai acestora, după caz.
Unul dintre marile dezavantaje ale refuzului organizării în asociaţii de proprietari cu personalitate juridică este acela de a nu putea contesta lista de plată a întreţinerii. De asemenea, nu veţi beneficia de facilităţi fiscale la taxele judiciare de timbru la acţiunile în instanţă îndreptate împotriva restanţierilor.
Sursa: click.ro
duminică, 28 septembrie 2008
Fost administrator de bloc, dat în judecată pentru delapidare
Asociaţia de proprietari 403 din Constanţa, de pe Bulevardul Aurel Vlaicu, este liderul în materie de datornici şi datorii. Debitul faţă de RADET depăşeşte 250.000 lei, la care se adaugă penalităţi în jur de 427.000 lei. În total, asta înseamnă 677.000 lei, bani care ar fi trebuit să ajungă la RADET, dar nu au mai ajuns.
Preşedintele asociaţiei dă vina pe fostul administrator, Nicolae Virgil Ciulea. El a fost trimis în judecată pentru delapidare de fonduri.
„Este vorba de o datorie veche, de peste 100.000 lei, din 2002-2004, care a crescut între timp. Era vremea când administrator la noi era Ciulea. El a început cu o datorie de 60.000 lei, numai de la blocurile B5 şi B6, din cauză că situaţia restanţierilor nu a fost predată corect. Le spunea oamenilor că sunt la zi cu plata când, de fapt, ei aveau datorii de câteva milioane. Nu ştiu de ce făcea asta, dar, vedeţi, tot noi suportăm şi acum, după atâta timp, datoriile”, ne-a spus Eleonora Constantin, preşedintele Asociaţiei de Proprietari 403.
De-a lungul timpului, s-au făcut trei expertize contabile ale situaţiei controversate de la 403: una cerută de fostul administrator, una de actualul preşedinte şi una de Parchetul Constanţa.
În patru ani, s-au pierdut peste 670.000 lei
Toate expertizele au scos în evidenţă datoriile uriaşe pe care, se pare, administratorul „uitase” să le plătească la regiile constănţene. „Tot noi am plătit şi expertizele contabile, şi avocaţii. El (n.red. fostul administrator) a ridicat din umeri, ca şi când nu ar fi ştiut despre ce este vorba. A negat totul, nici măcar acum, după ani şi ani, nu recunoaşte”, a explicat femeia.
Între 2001 şi 2004, banii au început să dispară, încet - încet. Gravele greşeli pe care fostul administrator le-a comis au dus, în timp, la înrăutăţirea situaţiei actuale.
Din februarie 2004, a preluat conducerea Eleonora Constantin, care a încercat, pe toate căile posibile, să încerce să echilibreze situaţia datoriilor uriaşe care îi rămăseseră „moştenire”.
„Ne cunoaştem situaţia, am fost şi la RADET să le explicăm ce se întâmplă. Le-am spus că datoria enormă pe care încă o plătim acum nu este a noastră, ci mare parte vine din partea blocului B10, unde locuieşte şi administratorul. Noi am vrut să ne separăm, să ne facem propria asociaţie, dar, din cauza procesului pe care l-a intentat RADET împotriva noastră, nu avem voie să facem acest lucru. Abia după plata integrală a datoriei faţă de regie ne vom putea separa de ei şi ne vom administra singuri”, a adăugat preşedintele asociaţiei.
Nici faţă de RAJA nu a fost situaţia întotdeauna bună. Tot în 2004, în decembrie, s-a descoperit că asociaţia datora regiei suma de 40.000 lei, motiv pentru care regia a sistat furnizarea apei curente timp de o lună. „Atunci am încheiat o minută cu ei, am pus mână de la mână şi am strâns, toţi proprietarii, cei 40.000 pe care trebuia să-i dăm pentru a putea beneficia de apă curentă. Am făcut un efort atunci, dar acum, când e vorba de o sumă atât de mare, nu ştiu cum o să facem. Nimeni nu e de acord să plătească în jur de 3.000 lei de familie”, ne-a mărturisit femeia.
O ultimă speranţă rămâne
Cu toate că datoriile persistă, RADET nu a oprit furnizarea căldurii, iar datoria veche se va plăti eşalonat. „Le-am spus că nu ni se pare normal să suportăm noi haosul creat de fostul administrator. Atâta timp cât noi suntem cu plata la zi, de ce să nu avem căldură din cauza situaţiei de acum câţiva ani?”, se întreabă Eleonora Constantin.
Am reuşit să stăm de vorbă cu câţiva locatari care, deşi nu aveau datorii, ne-au dat câteva detalii despre situaţia creată. „Este problema celor care nu şi-au plătit datoriile la timp. Azi nu plăteşte unul, mâine altul şi aşa se strâng datoriile, în timp. Cei care au cele mai multe datorii nici nu prea apar când are administraţia program”, ne-a dat câteva detalii o proprietară de la scara B a blocului B9.
Proprietarii sunt rezervaţi, majoritatea dintre ei refuzând contactul cu presa. „Nu avem nimic de spus, sunt problemele noastre, nu înţeleg ce legătură are presa cu toată problema. E între asociaţia noastră şi RADET şi nu ar trebui să vă intereseze”, ne-a descurajat, sec, un proprietar.
Cu Virgil Ciulea nu s-a putut sta de vorbă. La uşă nu a răspuns şi, din câte ne-au spus vecinii, este încă mirat de întorsătura pe care a luat-o situaţia, de parcă el nu ar fi participat la crearea ei. În momentul de faţă, are pus sechestru pe apartament. Nici la telefon nu a dorit să ne răspundă, chiar dacă noi am dorit să-i acordăm binemeritatul drept la replică.
Indiferent cine va fi declarat vinovat în urma procesului, trebuie observat că eforturile proprietarilor de a repara greşelile fostului administrator sunt tardive. Atâta timp cât situaţia a fost acceptată patru ani de zile, proprietarii ar trebui
să-şi asume o parte din vină, măcar pentru faptul că au permis să se ajungă până aici.
Sursa: www.cugetliber.ro
Preşedintele asociaţiei dă vina pe fostul administrator, Nicolae Virgil Ciulea. El a fost trimis în judecată pentru delapidare de fonduri.
„Este vorba de o datorie veche, de peste 100.000 lei, din 2002-2004, care a crescut între timp. Era vremea când administrator la noi era Ciulea. El a început cu o datorie de 60.000 lei, numai de la blocurile B5 şi B6, din cauză că situaţia restanţierilor nu a fost predată corect. Le spunea oamenilor că sunt la zi cu plata când, de fapt, ei aveau datorii de câteva milioane. Nu ştiu de ce făcea asta, dar, vedeţi, tot noi suportăm şi acum, după atâta timp, datoriile”, ne-a spus Eleonora Constantin, preşedintele Asociaţiei de Proprietari 403.
De-a lungul timpului, s-au făcut trei expertize contabile ale situaţiei controversate de la 403: una cerută de fostul administrator, una de actualul preşedinte şi una de Parchetul Constanţa.
În patru ani, s-au pierdut peste 670.000 lei
Toate expertizele au scos în evidenţă datoriile uriaşe pe care, se pare, administratorul „uitase” să le plătească la regiile constănţene. „Tot noi am plătit şi expertizele contabile, şi avocaţii. El (n.red. fostul administrator) a ridicat din umeri, ca şi când nu ar fi ştiut despre ce este vorba. A negat totul, nici măcar acum, după ani şi ani, nu recunoaşte”, a explicat femeia.
Între 2001 şi 2004, banii au început să dispară, încet - încet. Gravele greşeli pe care fostul administrator le-a comis au dus, în timp, la înrăutăţirea situaţiei actuale.
Din februarie 2004, a preluat conducerea Eleonora Constantin, care a încercat, pe toate căile posibile, să încerce să echilibreze situaţia datoriilor uriaşe care îi rămăseseră „moştenire”.
„Ne cunoaştem situaţia, am fost şi la RADET să le explicăm ce se întâmplă. Le-am spus că datoria enormă pe care încă o plătim acum nu este a noastră, ci mare parte vine din partea blocului B10, unde locuieşte şi administratorul. Noi am vrut să ne separăm, să ne facem propria asociaţie, dar, din cauza procesului pe care l-a intentat RADET împotriva noastră, nu avem voie să facem acest lucru. Abia după plata integrală a datoriei faţă de regie ne vom putea separa de ei şi ne vom administra singuri”, a adăugat preşedintele asociaţiei.
Nici faţă de RAJA nu a fost situaţia întotdeauna bună. Tot în 2004, în decembrie, s-a descoperit că asociaţia datora regiei suma de 40.000 lei, motiv pentru care regia a sistat furnizarea apei curente timp de o lună. „Atunci am încheiat o minută cu ei, am pus mână de la mână şi am strâns, toţi proprietarii, cei 40.000 pe care trebuia să-i dăm pentru a putea beneficia de apă curentă. Am făcut un efort atunci, dar acum, când e vorba de o sumă atât de mare, nu ştiu cum o să facem. Nimeni nu e de acord să plătească în jur de 3.000 lei de familie”, ne-a mărturisit femeia.
O ultimă speranţă rămâne
Cu toate că datoriile persistă, RADET nu a oprit furnizarea căldurii, iar datoria veche se va plăti eşalonat. „Le-am spus că nu ni se pare normal să suportăm noi haosul creat de fostul administrator. Atâta timp cât noi suntem cu plata la zi, de ce să nu avem căldură din cauza situaţiei de acum câţiva ani?”, se întreabă Eleonora Constantin.
Am reuşit să stăm de vorbă cu câţiva locatari care, deşi nu aveau datorii, ne-au dat câteva detalii despre situaţia creată. „Este problema celor care nu şi-au plătit datoriile la timp. Azi nu plăteşte unul, mâine altul şi aşa se strâng datoriile, în timp. Cei care au cele mai multe datorii nici nu prea apar când are administraţia program”, ne-a dat câteva detalii o proprietară de la scara B a blocului B9.
Proprietarii sunt rezervaţi, majoritatea dintre ei refuzând contactul cu presa. „Nu avem nimic de spus, sunt problemele noastre, nu înţeleg ce legătură are presa cu toată problema. E între asociaţia noastră şi RADET şi nu ar trebui să vă intereseze”, ne-a descurajat, sec, un proprietar.
Cu Virgil Ciulea nu s-a putut sta de vorbă. La uşă nu a răspuns şi, din câte ne-au spus vecinii, este încă mirat de întorsătura pe care a luat-o situaţia, de parcă el nu ar fi participat la crearea ei. În momentul de faţă, are pus sechestru pe apartament. Nici la telefon nu a dorit să ne răspundă, chiar dacă noi am dorit să-i acordăm binemeritatul drept la replică.
Indiferent cine va fi declarat vinovat în urma procesului, trebuie observat că eforturile proprietarilor de a repara greşelile fostului administrator sunt tardive. Atâta timp cât situaţia a fost acceptată patru ani de zile, proprietarii ar trebui
să-şi asume o parte din vină, măcar pentru faptul că au permis să se ajungă până aici.
Sursa: www.cugetliber.ro
miercuri, 24 septembrie 2008
Reabilitarea estetica
In Medgidia zilelor noastre, blocurile gri te întâmpina la tot pasul. Vopseaua de pe pereţi s-a coşcovit, tencuiala a căzut, holurile scărilor sunt murdare, iar instalaţiile tehnico-sanitare, deteriorate. Mai mult decât atât, in unele blocuri sunt infiltraţii de la terasa, iar locatarii de la ultimele etaje trăiesc un adevărat coşmar. In perioadele ploioase, apa practic se scurge pe pereţi, iar, câteva zile mai târziu, mucegaiul începe sa mustească. Dincolo de problemele de sănătate care ii ameninţa, oamenii se tem de incendii. Apa risca sa pătrundă in reţeaua de alimentare cu energie electrica si focul poate izbucni in orice clipa. Repararea terasei si renovarea faţadelor costa mult pentru cei care locuiesc la bloc. Mansardarea teraselor blocurilor poate rezolva aceste probleme fara efort financiar din partea locatarilor. Efortul insa este cel de a depăşi mentalitati învechite atât din partea proprietarilor, cat si din partea primăriilor.
Personal consider că soluţia mansardării blocurilor este benefică pentru imaginea oraşului şi se poate încadra cu succes într-un program de „reabilitare estetică“ a urbei.
Mansardarea blocurilor şi zugrăvirea faţadelor ca reabilitare estetică, alături de reabilitarea termică, va asigura o cu totul altă imagine oraşului şi acest lucru ar trebui să constituie prioritatea - priorităţilor pentru edilii noştri.
În această perspectivă, consider că reabilitarea termică, reabilitarea estetică şi rezolvarea unor probleme locative sunt soluţii complementare, care pot fi rezolvate „la pachet“ cu eforturi financiare cât mai mici pentru asociaţiile de proprietari şi pentru municipalitate.
Reticenţa oamenilor este reală şi aceasta este indusă pe de o parte de lipsa de informaţii complete şi pe de altă parte de graba cu care se umblă după strângerea de semnături. Fiecare bloc trebuie supus unei expertize minuţioase, privind lucrările ce trebuiesc efectuate pentru reabilitarea termică.
Se zvoneşte că prin unele cartiere se strâng semnături de la proprietarii de apartamente, acestora promiţându-li-se în schimb o plată de 2-4 euro pentru fiecare metru pătrat al apartamentului deţinut.
Dacă zvonul porneşte de la un fapt real, atunci la mijloc este vorba de o escrocherie şi aceasta trebuie să fie blocată imediat, indiferent cine este iniţiatorul.
De aceea, consider ca edilii municipiului trebuie sa se implice activ in acest program amplu de mansardare si de reabilitare estetica a oraşului, pentru a crea noi locuinţe pentru tinerii casatoriti si pentru a nu permite escrocilor sa profite de faptul ca asociaţiile de bloc nu-si permit un jurist.
Personal consider că soluţia mansardării blocurilor este benefică pentru imaginea oraşului şi se poate încadra cu succes într-un program de „reabilitare estetică“ a urbei.
Mansardarea blocurilor şi zugrăvirea faţadelor ca reabilitare estetică, alături de reabilitarea termică, va asigura o cu totul altă imagine oraşului şi acest lucru ar trebui să constituie prioritatea - priorităţilor pentru edilii noştri.
În această perspectivă, consider că reabilitarea termică, reabilitarea estetică şi rezolvarea unor probleme locative sunt soluţii complementare, care pot fi rezolvate „la pachet“ cu eforturi financiare cât mai mici pentru asociaţiile de proprietari şi pentru municipalitate.
Reticenţa oamenilor este reală şi aceasta este indusă pe de o parte de lipsa de informaţii complete şi pe de altă parte de graba cu care se umblă după strângerea de semnături. Fiecare bloc trebuie supus unei expertize minuţioase, privind lucrările ce trebuiesc efectuate pentru reabilitarea termică.
Se zvoneşte că prin unele cartiere se strâng semnături de la proprietarii de apartamente, acestora promiţându-li-se în schimb o plată de 2-4 euro pentru fiecare metru pătrat al apartamentului deţinut.
Dacă zvonul porneşte de la un fapt real, atunci la mijloc este vorba de o escrocherie şi aceasta trebuie să fie blocată imediat, indiferent cine este iniţiatorul.
De aceea, consider ca edilii municipiului trebuie sa se implice activ in acest program amplu de mansardare si de reabilitare estetica a oraşului, pentru a crea noi locuinţe pentru tinerii casatoriti si pentru a nu permite escrocilor sa profite de faptul ca asociaţiile de bloc nu-si permit un jurist.
vineri, 19 septembrie 2008
„Dictatura comitetelor“, în 240.000 de blocuri din România
În România, peste 240.000 de blocuri de locuinţe au devenit stat în stat. Aceste imobile, în care proprietarii au rămas organizaţi în asociaţii de locatari, sunt administrate după legi proprii, nu sunt plătitoare de taxe şi impozite, n-au cod fiscal iar pentru primării ele nu există decât în campaniile electorale. Practic, ultimele modificări aduse legilor de 'Organizare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari' le-au scos înafara cadrului legal odată cu înlocuirea în Legea 230/2007 a cuvântului 'obligatoriu' cu sintagma 'se pot constitui în asociaţii de proprietari'.
Modificarea s-a făcut după ce Curtea Constituţională a decis pentru mai multe asociaţii de locatari că dreptul la asociere este liber iar obligativitatea asocierii încalcă prevederile legale. Potrivit preşedintelui Ligii Habitat, Mihai Mereuţă, 'la nivelul întregii ţări peste 30 la sută din blocuri au rămas constituite în asociaţii de locatari. Situaţia este dramatică în oraşele mici, cum ar fi Mizil sau Râmnicul Sărat, unde nu există nici o asociaţie de proprietari. În Capitală, din 80.000 de asociaţii, 25.000 funcţionează ca asociaţii de locatari. Din punct de vedere legal, asociaţiile de locatari nu există'.
Ce-ţi pot face stăpânii blocurilor
Asociaţiile de locatari sunt organizate pe schema celor de proprietari, dar din legislaţie nu respectă decât acele prevederi care le convin celor care conduc blocurile. După modelul asociaţiilor de proprietari, 'stăpânii blocurilor' - comitetului executiv şi cenzori - îşi împart salarii între ei pe motiv că aşa scrie la lege, stabilesc procente exagerate cu care să fie penalizaţi restanţierii sau permit spălarea maşinilor şi a covoarelor pe domeniul public chiar dacă de pe urma acestei decizii alţii au de suferit.
Tot ei hotărăsc, în funcţie de propriile interese, fără acordul adunării generale, fără licitaţie sau măcar o selecţie de oferte, firmele care să schimbe conductele, să facă reparaţii la părţile comune sau să monteze repartitoare de costuri. Nu puţine sunt cazurile în care în astfel de blocuri s-au inventat taxe pentru căţeii sau pisicile de apartament, cu toate că legislaţia nu le prevede. Aşa se ajunge ca factura la întreţinere să crească lunar şi cu 100 de lei noi, fără a mai pune la socoteală şi banii pentru fondul de rulment sau cel de reparaţii. În aceste blocuri scandalurile se ţin lanţ iar la primării plouă cu reclamaţii.
'Legislaţia nu ne permite să intervenim la aceste asociaţii'
'Degeaba vin oamenii şi reclamă. Nu am cadru legal să-i controlez şi nici să le verific legalitatea listelor de întreţinere. Ei ştiu acest lucru şi de asta au preferat să funcţioneze ca asociaţii de locatari. Proprietarii care sunt nemulţumiţi şi se consideră victime ale abuzurilor făcute de cei din conducerea blocurilor trebuie să se adreseze instanţelor de drept comun. Numai acestea pot soluţiona litigiile din cadrul unei asociaţii de locatari. Este singura cale legală prin care îşi pot face dreptate. Pentru noi, asociaţiile de locatari nu există, motiv pentru care nu luăm în seamă nici o reclamaţie. La începutul fiecărui mandat de primar, oamenii cred că se schimbă ceva şi vin masiv să reclame.
Din păcate, legislaţia nu ne permite să intervenim, iar aceste asociaţii nu sunt supuse nici unui control', ne-a declarat şefa Direcţiei Relaţii cu asociaţiile de proprietari, din cadrul Primăriei sectorului 4 din Capitală, Mirela Dârjan. Mai mult, aceasta crede că proprietarii nemulţumiţi, victime ale abuzurilor făcute de 'stăpânii blocurilor', ar trebui să fie cei care să ceară şi chiar să forţeze constituirea în asociaţii de proprietari. Aşa, interesele lor ar fi mai bine apărate, iar asociaţia ar putea beneficia de bani de la bugetul de stat pentru reabilitarea imobilului. La rândul său, preşedintele Ligii Habitat, Mihai Mereuţă, crede că autorităţile publice n-au nici un interes să-şi sancţioneze electoratul.
'Asociaţiile de locatari ar putea fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei pentru nerespectarea legilor fiscale. Aceste asociaţii continuă să folosească pentru angajare convenţiile civile, cu toate că legal ele nu mai există. Au fost scoase tocmai pentru a se evita evaziunea fiscală. Potrivit legislaţiei, nici furnizorii de utilităţi n-ar trebui să încheie contracte cu aceste asociaţii. Autorităţile publice cunosc situaţia, dar n-au nici un interes să se pună rău cu electoratul, motiv pentru care le acceptă tacit'.
Maria MANOLIU - Gandul (16-09-2008)
Modificarea s-a făcut după ce Curtea Constituţională a decis pentru mai multe asociaţii de locatari că dreptul la asociere este liber iar obligativitatea asocierii încalcă prevederile legale. Potrivit preşedintelui Ligii Habitat, Mihai Mereuţă, 'la nivelul întregii ţări peste 30 la sută din blocuri au rămas constituite în asociaţii de locatari. Situaţia este dramatică în oraşele mici, cum ar fi Mizil sau Râmnicul Sărat, unde nu există nici o asociaţie de proprietari. În Capitală, din 80.000 de asociaţii, 25.000 funcţionează ca asociaţii de locatari. Din punct de vedere legal, asociaţiile de locatari nu există'.
Ce-ţi pot face stăpânii blocurilor
Asociaţiile de locatari sunt organizate pe schema celor de proprietari, dar din legislaţie nu respectă decât acele prevederi care le convin celor care conduc blocurile. După modelul asociaţiilor de proprietari, 'stăpânii blocurilor' - comitetului executiv şi cenzori - îşi împart salarii între ei pe motiv că aşa scrie la lege, stabilesc procente exagerate cu care să fie penalizaţi restanţierii sau permit spălarea maşinilor şi a covoarelor pe domeniul public chiar dacă de pe urma acestei decizii alţii au de suferit.
Tot ei hotărăsc, în funcţie de propriile interese, fără acordul adunării generale, fără licitaţie sau măcar o selecţie de oferte, firmele care să schimbe conductele, să facă reparaţii la părţile comune sau să monteze repartitoare de costuri. Nu puţine sunt cazurile în care în astfel de blocuri s-au inventat taxe pentru căţeii sau pisicile de apartament, cu toate că legislaţia nu le prevede. Aşa se ajunge ca factura la întreţinere să crească lunar şi cu 100 de lei noi, fără a mai pune la socoteală şi banii pentru fondul de rulment sau cel de reparaţii. În aceste blocuri scandalurile se ţin lanţ iar la primării plouă cu reclamaţii.
'Legislaţia nu ne permite să intervenim la aceste asociaţii'
'Degeaba vin oamenii şi reclamă. Nu am cadru legal să-i controlez şi nici să le verific legalitatea listelor de întreţinere. Ei ştiu acest lucru şi de asta au preferat să funcţioneze ca asociaţii de locatari. Proprietarii care sunt nemulţumiţi şi se consideră victime ale abuzurilor făcute de cei din conducerea blocurilor trebuie să se adreseze instanţelor de drept comun. Numai acestea pot soluţiona litigiile din cadrul unei asociaţii de locatari. Este singura cale legală prin care îşi pot face dreptate. Pentru noi, asociaţiile de locatari nu există, motiv pentru care nu luăm în seamă nici o reclamaţie. La începutul fiecărui mandat de primar, oamenii cred că se schimbă ceva şi vin masiv să reclame.
Din păcate, legislaţia nu ne permite să intervenim, iar aceste asociaţii nu sunt supuse nici unui control', ne-a declarat şefa Direcţiei Relaţii cu asociaţiile de proprietari, din cadrul Primăriei sectorului 4 din Capitală, Mirela Dârjan. Mai mult, aceasta crede că proprietarii nemulţumiţi, victime ale abuzurilor făcute de 'stăpânii blocurilor', ar trebui să fie cei care să ceară şi chiar să forţeze constituirea în asociaţii de proprietari. Aşa, interesele lor ar fi mai bine apărate, iar asociaţia ar putea beneficia de bani de la bugetul de stat pentru reabilitarea imobilului. La rândul său, preşedintele Ligii Habitat, Mihai Mereuţă, crede că autorităţile publice n-au nici un interes să-şi sancţioneze electoratul.
'Asociaţiile de locatari ar putea fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei pentru nerespectarea legilor fiscale. Aceste asociaţii continuă să folosească pentru angajare convenţiile civile, cu toate că legal ele nu mai există. Au fost scoase tocmai pentru a se evita evaziunea fiscală. Potrivit legislaţiei, nici furnizorii de utilităţi n-ar trebui să încheie contracte cu aceste asociaţii. Autorităţile publice cunosc situaţia, dar n-au nici un interes să se pună rău cu electoratul, motiv pentru care le acceptă tacit'.
Maria MANOLIU - Gandul (16-09-2008)
Merita sa investiti intr-o centrala termica?
INVESTESTE INTELIGENT
Afla ce este mai avantajos pentru confortul tau daca locuiesti la bloc, centrala termica pentru apartament sau pe scara. Sistemul centralizat de utilitati care deserveste locuintele de bloc nu face fata cerintelor de confort ale populatiei. Incepand de la apa si pana la caldura, an de an, locatarii sunt din ce in ce mai nemultumiti de serviciile marilor regii si de costul piperat al utilitatilor. Iar apa calda si caldura sunt cele care umfla semnificativ costul intretinerii afisate la sfarsitul fiecarei luni. Cei cu dare de mana sau mai prevazatori au hotarat ca merita investitia intr-o centrala termica pentru apartamentul lor. Aceasta le asigura apa calda si caldura dupa bunul plac, care nu trebuiesc considerate apanaje ale luxului, ci, din contra, lucruri absolut firesti pentru un trai civilizat, conform secolului XXI. Contrar mentalitatilor, va fi un lux sa beneficiezi de utilitatile centralizate, decat cele din regie proprie. De ce? Conform Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de centrale termice (APICT), ""una dintre cerintele UE este eliminarea subventiilor pentru energia termica, in aproximativ 2 ani (pana in 2007 - n.r.), iar pretul gigacaloriei se va dubla. Sistemul centralizat de incalzire actual va reprezenta o modalitate de incalzire mult mai costisitoare fata de centralele individuale sau de imobil"".citeste mai departe...
Proprietarii centralelor de apartament platesc scump independenta fata de retea
«Valul» care i-a cuprins in ultimii ani pe multi dintre romanii care s-au debransat de la retelele de bloc pentru a-si monta centrale de aparatament risca sa-i doboare. Facturile la intretinere s-au injumatatit, dupa cum promiteau vanzatorii de microcentrale, dar economiile facute intr-o parte se risipesc pe costurile, in crestere, la gaze si la electricitate. Astfel, investitia initiala, de 2.000-3.000 euro, nu se mai recupereaza integral niciodata. Singurul avantaj care le ramane este “independenta” de reteaua de termoficare.
Mii de proprietari s-au confruntat in ultimii ani cu dificultatea alegerii de a ramane sau nu abonat la RADET. Practic, au avut de optat intre dezavantajele cele mai mici. Reteaua de distributie locala le ofera suprafacturarea cu pierderile din retea, iar centralele de apartament le aduc, pe langa costuri de cateva mii de euro pentru instalare si intretinere, note mari la gaze si electricitate. Statisticile arata ca, in ultimii zece ani, peste 600.000 de proprietari de apartamente s-au debransat de la retelele locale de distributie de apa si caldura pentru a-si monta propriile microcentrale termice. Dintre acestea, aproape 30.000 de debransari s-au realizat numai in Bucuresti, confirma Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice Bucuresti (RADET). Confortul pentru care au optat proprietarii ajunge sa fie distrus de cheltuielile tot mai mari la gaze si energie, iar investitia facuta nu mai este amortizata in timp. „Asociatia producatorilor si importatorilor de centrale termice au speculat momentele in care nu s-au facut scumpiri pentru a prezenta avantajele acestor aparate, dar au omis sa vorbeasca despre durata de viata si pericolul pe care-l pot reprezenta daca nu sunt utilizate corect”, ne-a declarat un specialist din domeniul energetic.
Intretinere mai mica, dar cheltuieli anexe mai mari
Conform statelor de la intretinere, facturile ajung la jumatate pentru cei care si-au instalat propria centrala. “Cei cu centrale termice platesc mai putin la intretinere, dar au cheltuieli anexe mai mari. Gazul si energia electrica ridica mult facturile, astfel incat unii ajung sa plateasca cumulativ sume mai mari”, ne-a declarat Mariana Papp, administrator de bloc. Pe o perioada de jumatate de an, mai precis in perioada ianuarie-iunie, sumele datorate la intretinere pentru un apartament cu 3 camere, doua persoane, cu consum relativ asemanator, se ridica la circa 1.200 lei, pentru cei fara repartitoare, la 1.000 lei pentru cei cu repartitoare si la 550 pentru cei cu centrala de apartament. Pentru o centrala de apartament, costul de achizitie si montare ajunge la 2.000-3.000 euro. “Nimeni nu le spune ca aparatul are o durata de viata limitata, de aproximativ 10 ani”, ne-au precizat surse din domeniul energetic. Astfel, adaugand la pretul intretinerii facturile la gaze, costul centralelor termice nu se mai recupereaza. Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari din România, este de parere ca libertatea fata de regii merita efortul. „Dupa 18 ani, romanul vrea independenta si confort. Si in acest fel plateste cat consuma”, ne-a declarat Opaina. Nu toti considera decizia de renuntare la regii drept una buna. “Sunt proprietari cu centrale termice care si-au exprimat dorinta de a se rebransa. Din ce-am observat in facturi, cei mai avantajati sunt cei cu repartitoare”, ne-a declarat administratorul de bloc. Potrivit RADET, in 2007, numarul persoanelor care au revenit la retelele regiei a fost de 1.610, dublu fata de cei care au ales debransarea.
Florina Andronache
Sursa: gardianul.ro
Mii de proprietari s-au confruntat in ultimii ani cu dificultatea alegerii de a ramane sau nu abonat la RADET. Practic, au avut de optat intre dezavantajele cele mai mici. Reteaua de distributie locala le ofera suprafacturarea cu pierderile din retea, iar centralele de apartament le aduc, pe langa costuri de cateva mii de euro pentru instalare si intretinere, note mari la gaze si electricitate. Statisticile arata ca, in ultimii zece ani, peste 600.000 de proprietari de apartamente s-au debransat de la retelele locale de distributie de apa si caldura pentru a-si monta propriile microcentrale termice. Dintre acestea, aproape 30.000 de debransari s-au realizat numai in Bucuresti, confirma Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice Bucuresti (RADET). Confortul pentru care au optat proprietarii ajunge sa fie distrus de cheltuielile tot mai mari la gaze si energie, iar investitia facuta nu mai este amortizata in timp. „Asociatia producatorilor si importatorilor de centrale termice au speculat momentele in care nu s-au facut scumpiri pentru a prezenta avantajele acestor aparate, dar au omis sa vorbeasca despre durata de viata si pericolul pe care-l pot reprezenta daca nu sunt utilizate corect”, ne-a declarat un specialist din domeniul energetic.
Intretinere mai mica, dar cheltuieli anexe mai mari
Conform statelor de la intretinere, facturile ajung la jumatate pentru cei care si-au instalat propria centrala. “Cei cu centrale termice platesc mai putin la intretinere, dar au cheltuieli anexe mai mari. Gazul si energia electrica ridica mult facturile, astfel incat unii ajung sa plateasca cumulativ sume mai mari”, ne-a declarat Mariana Papp, administrator de bloc. Pe o perioada de jumatate de an, mai precis in perioada ianuarie-iunie, sumele datorate la intretinere pentru un apartament cu 3 camere, doua persoane, cu consum relativ asemanator, se ridica la circa 1.200 lei, pentru cei fara repartitoare, la 1.000 lei pentru cei cu repartitoare si la 550 pentru cei cu centrala de apartament. Pentru o centrala de apartament, costul de achizitie si montare ajunge la 2.000-3.000 euro. “Nimeni nu le spune ca aparatul are o durata de viata limitata, de aproximativ 10 ani”, ne-au precizat surse din domeniul energetic. Astfel, adaugand la pretul intretinerii facturile la gaze, costul centralelor termice nu se mai recupereaza. Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari din România, este de parere ca libertatea fata de regii merita efortul. „Dupa 18 ani, romanul vrea independenta si confort. Si in acest fel plateste cat consuma”, ne-a declarat Opaina. Nu toti considera decizia de renuntare la regii drept una buna. “Sunt proprietari cu centrale termice care si-au exprimat dorinta de a se rebransa. Din ce-am observat in facturi, cei mai avantajati sunt cei cu repartitoare”, ne-a declarat administratorul de bloc. Potrivit RADET, in 2007, numarul persoanelor care au revenit la retelele regiei a fost de 1.610, dublu fata de cei care au ales debransarea.
Florina Andronache
Sursa: gardianul.ro
luni, 15 septembrie 2008
Cum daţi afară un administrator
Aveti un administrator cãruia nu-i pasã de banii asociatiei sau unul care nu face nimic pentru a reduce cheltuielile la bloc? Atunci ar fi cazul sã vã puneti problema schimbãrii lui. Radu Opaina, specialistul ziarului Click!, ne spune care sunt semnele care ar trebui sã vã determine sã îl schimbati cu unul competent.
Pentru a preveni situatiile de fraudã, înselãciune ori evaziune fiscalã din partea unui administrator, membrii asociatiei de locatari îsi pot verifica persoana aleasã pentru a avea grijã de destinele blocului. Iatã la ce aspecte trebuie sã fiti cu bãgare de seamã:
- Nu afiseazã o listã de platã conformã cu cea tip, stabilitã prin Ordinul ministrului Economiei si Finanþelor nr. 1.969/2007 anexa nr. 2. Se vede la avizier si se comparã cu cea din Monitorul Oficial.- Nu utilizeazã chitante personalizate conform H.G. nr. 1.588/2007 art. 22 alin. (8) si art. 24 alin. (2) care trebuie sã fie înscrise cu datele asociaþiei de proprietari. Acest lucru se verificã când se plãteste întretinerea.- Se laudã cã are relatii si cunoaste persoane publice. Se poate cere un document (recomandare, adeverintã, legitimatie) care sã certifice cele spuse.- Locul de muncã (casieria) este neîngrijit, dând dovadã cã nu este un bun gospodar.- Refuzã sã dea explicatii simple si la obiect despre nelãmuririle proprietarilor. - Nu rãspunde în scris la solicitãrile proprietarilor.- Nu prezintã celor în drept (presedinte, cenzor) documente justificative pentru ceea ce face si mai ales pentru ceea ce spune. Se poate verifica cerând un document care sã justifice vorbele.- Nu face nimic pentru a micsora cheltuielile proprietarilor pentru activitãtile curente, cumpãrã diverse materiale sau servicii necesare asociatiei la cele mai mari preturi. Se poate cere o facturã care se comparã cu preþul pietei.- Nu plãteste taxele si impozitele cãtre bugetul de stat chiar dacã le reþine de la proprietari. Se poate solicita chitanta/ordinul de platã a taxelor si impozitelor.- Nu are dosar lunar cu documentele fiscale obligatorii cãtre stat (declaratii etc.). Se poate cere dosarul si verifica.- Face propagandã unei firme pentru a-i vinde acesteia produsele sau serviciile contra unor comisioane din banii proprietarilor – se aude în bloc.
Sursa: click.ro
Pentru a preveni situatiile de fraudã, înselãciune ori evaziune fiscalã din partea unui administrator, membrii asociatiei de locatari îsi pot verifica persoana aleasã pentru a avea grijã de destinele blocului. Iatã la ce aspecte trebuie sã fiti cu bãgare de seamã:
- Nu afiseazã o listã de platã conformã cu cea tip, stabilitã prin Ordinul ministrului Economiei si Finanþelor nr. 1.969/2007 anexa nr. 2. Se vede la avizier si se comparã cu cea din Monitorul Oficial.- Nu utilizeazã chitante personalizate conform H.G. nr. 1.588/2007 art. 22 alin. (8) si art. 24 alin. (2) care trebuie sã fie înscrise cu datele asociaþiei de proprietari. Acest lucru se verificã când se plãteste întretinerea.- Se laudã cã are relatii si cunoaste persoane publice. Se poate cere un document (recomandare, adeverintã, legitimatie) care sã certifice cele spuse.- Locul de muncã (casieria) este neîngrijit, dând dovadã cã nu este un bun gospodar.- Refuzã sã dea explicatii simple si la obiect despre nelãmuririle proprietarilor. - Nu rãspunde în scris la solicitãrile proprietarilor.- Nu prezintã celor în drept (presedinte, cenzor) documente justificative pentru ceea ce face si mai ales pentru ceea ce spune. Se poate verifica cerând un document care sã justifice vorbele.- Nu face nimic pentru a micsora cheltuielile proprietarilor pentru activitãtile curente, cumpãrã diverse materiale sau servicii necesare asociatiei la cele mai mari preturi. Se poate cere o facturã care se comparã cu preþul pietei.- Nu plãteste taxele si impozitele cãtre bugetul de stat chiar dacã le reþine de la proprietari. Se poate solicita chitanta/ordinul de platã a taxelor si impozitelor.- Nu are dosar lunar cu documentele fiscale obligatorii cãtre stat (declaratii etc.). Se poate cere dosarul si verifica.- Face propagandã unei firme pentru a-i vinde acesteia produsele sau serviciile contra unor comisioane din banii proprietarilor – se aude în bloc.
Sursa: click.ro
joi, 4 septembrie 2008
Ce nu vă este permis la bloc
Viaţa la comun se desfăşoară după reguli prea puţin cunoscute de cei care locuiesc la bloc. Cu ştiinţă sau fără, cu toţii am ignorat orele de linişte, am inundat pe vecinul de jos sau am găzduit rude sau prieteni fără să-i punem pe lista de plată. Specialistul ziarului Click!, Radu Opaina, ne spune care sunt lucrurile interzise la bloc, care ar putea produce prejudicii altor locatari.
Într-o comunitate, ca cele existente în toate blocurile din România, dacă s-ar aplica regula fiecărui cetăţean, ar ieşi un haos total şi condiţii de locuit mizere. Mulţi încearcă să-şi impună ideile, gândurile şi propriile interese fără să ţină cont de faptul că are ceva în comun cu ceilalţi vecini fără de care nu se poate trăi în condiţii normale la bloc. Iată ce nu aveţi voie să faceţi dacă locuiţi la bloc:
Adunarea generală, comitetul executiv, preşedintele sau administratorul nu pot adopta şi aplica hotărâri, decizii sau reguli care încalcă legea. Bună sau rea, legea trebuie respectată. Unde legea nu prevede sau este mai greu de aplicat, se cere sprijinul instituţiilor de specialitate în domeniu;
Nu este permisă desfăşurarea activităţilor după vorbele sau spusele unora sau altora ori acordarea de încredere nemărginită fără garanţii morale, profesionale sau chiar materiale;
Este interzisă găzduirea unor persoane, timp de cel puţin 15 zile, în mod clandestin fără anunţarea administraţiei blocului;
Se interzice perturbarea liniştii atât noaptea, în cadrul programului de somn, cât şi ziua, în programul de odihnă stabilit de asociaţie. De asemenea într-un bloc nu se pot desfăşura activităţi comerciale care produc zgomot;
Nu este voie a se arunca gunoiul menajer, inclusiv scrumul şi mucurile de ţigări, pe geam direct pe stradă sau în grădina din jurul blocului. De asemenea, nu se aruncă gunoi pe spaţiile comune interioare sau în lift.
Sub nici o formă nu se aruncă la instalaţia de canalizare a blocului murături stricate sau varză murată, tampoane sau cârpe, capace, resturi de construcţii, maculatură etc.;
Este interzisă modificarea constructivă a structurii de rezistenţă a blocului din cadrul apartamentelor;
Într-o asociaţie de proprietari constituită pe mai multe scări, cheltuielile privind reparaţiile executate la una din scări nu se repartizează doar proprietarilor de pe acea scară, ci tuturor proprietarilor din bloc;
Pe timpul iernii apartamentele nu trebuie ţinute în frig. Încălzirea locuinţelor de la bloc cu gaze naturale de la aragaz este, însă, interzisă;
Persoanele care prejudiciază sau produc cheltuieli nejustificate celorlalţi proprietari din bloc nu trebuie tolerate;
De asemenea este interzisă bârfa, calomnia, denigrarea persoanelor care se ocupă de problemele blocului. Cine este nemulţumit trebuie să se implice cu fapte şi nu cu vorbe în activităţile asociaţiei.
Într-o comunitate, ca cele existente în toate blocurile din România, dacă s-ar aplica regula fiecărui cetăţean, ar ieşi un haos total şi condiţii de locuit mizere. Mulţi încearcă să-şi impună ideile, gândurile şi propriile interese fără să ţină cont de faptul că are ceva în comun cu ceilalţi vecini fără de care nu se poate trăi în condiţii normale la bloc. Iată ce nu aveţi voie să faceţi dacă locuiţi la bloc:
Adunarea generală, comitetul executiv, preşedintele sau administratorul nu pot adopta şi aplica hotărâri, decizii sau reguli care încalcă legea. Bună sau rea, legea trebuie respectată. Unde legea nu prevede sau este mai greu de aplicat, se cere sprijinul instituţiilor de specialitate în domeniu;
Nu este permisă desfăşurarea activităţilor după vorbele sau spusele unora sau altora ori acordarea de încredere nemărginită fără garanţii morale, profesionale sau chiar materiale;
Este interzisă găzduirea unor persoane, timp de cel puţin 15 zile, în mod clandestin fără anunţarea administraţiei blocului;
Se interzice perturbarea liniştii atât noaptea, în cadrul programului de somn, cât şi ziua, în programul de odihnă stabilit de asociaţie. De asemenea într-un bloc nu se pot desfăşura activităţi comerciale care produc zgomot;
Nu este voie a se arunca gunoiul menajer, inclusiv scrumul şi mucurile de ţigări, pe geam direct pe stradă sau în grădina din jurul blocului. De asemenea, nu se aruncă gunoi pe spaţiile comune interioare sau în lift.
Sub nici o formă nu se aruncă la instalaţia de canalizare a blocului murături stricate sau varză murată, tampoane sau cârpe, capace, resturi de construcţii, maculatură etc.;
Este interzisă modificarea constructivă a structurii de rezistenţă a blocului din cadrul apartamentelor;
Într-o asociaţie de proprietari constituită pe mai multe scări, cheltuielile privind reparaţiile executate la una din scări nu se repartizează doar proprietarilor de pe acea scară, ci tuturor proprietarilor din bloc;
Pe timpul iernii apartamentele nu trebuie ţinute în frig. Încălzirea locuinţelor de la bloc cu gaze naturale de la aragaz este, însă, interzisă;
Persoanele care prejudiciază sau produc cheltuieli nejustificate celorlalţi proprietari din bloc nu trebuie tolerate;
De asemenea este interzisă bârfa, calomnia, denigrarea persoanelor care se ocupă de problemele blocului. Cine este nemulţumit trebuie să se implice cu fapte şi nu cu vorbe în activităţile asociaţiei.
Recuperarea cotelor de întreţinere restante în instanţă
Reprezentanţii Societăţii de avocatură Măgureanu şi Asociaţii răspund, prin intermediul ziarului nostru, întrebărilor trimise de cititori.
Asociaţie de Proprietari, din Bucureşti: „Cum poate o asociaţie de proprietari să recupereze cotele de întreţinere restante ale rău-platnicilor?”
Avocat: Conform Normei Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, obligaţia de plată a cotelor de întreţinere restante este în sarcina proprietarilor. Corespondent obligaţiei arătate subzistă dreptul asociaţiei de proprietari de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Prin cererea de chemare în judecată, asociaţia de proprietari poate solicita obligarea pârâtului atât la plata cotelor de întreţinere restante cât şi a fondului de rulment şi a penalităţilor de întârziere. În ceea ce priveşte fondul de rulment, cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea acestuia sunt stabilite de către asociaţie astfel încât să acopere cheltuielile curente la nivelul unei luni.
De asemenea, asociaţia de proprietari este cea care are dreptul de a stabili şi calcula o penalizare de maxim 0,2% pentru fiecare zi de întârziere oricărui proprietar care se face vinovat de neplata întreţinerii, dar numai după o perioadă mai mare de 30 de zile de la data stabilită pentru plata acesteia.
sursa: www.click.ro
Asociaţie de Proprietari, din Bucureşti: „Cum poate o asociaţie de proprietari să recupereze cotele de întreţinere restante ale rău-platnicilor?”
Avocat: Conform Normei Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, obligaţia de plată a cotelor de întreţinere restante este în sarcina proprietarilor. Corespondent obligaţiei arătate subzistă dreptul asociaţiei de proprietari de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Prin cererea de chemare în judecată, asociaţia de proprietari poate solicita obligarea pârâtului atât la plata cotelor de întreţinere restante cât şi a fondului de rulment şi a penalităţilor de întârziere. În ceea ce priveşte fondul de rulment, cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea acestuia sunt stabilite de către asociaţie astfel încât să acopere cheltuielile curente la nivelul unei luni.
De asemenea, asociaţia de proprietari este cea care are dreptul de a stabili şi calcula o penalizare de maxim 0,2% pentru fiecare zi de întârziere oricărui proprietar care se face vinovat de neplata întreţinerii, dar numai după o perioadă mai mare de 30 de zile de la data stabilită pentru plata acesteia.
sursa: www.click.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)