În România, peste 240.000 de blocuri de locuinţe au devenit stat în stat. Aceste imobile, în care proprietarii au rămas organizaţi în asociaţii de locatari, sunt administrate după legi proprii, nu sunt plătitoare de taxe şi impozite, n-au cod fiscal iar pentru primării ele nu există decât în campaniile electorale. Practic, ultimele modificări aduse legilor de 'Organizare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari' le-au scos înafara cadrului legal odată cu înlocuirea în Legea 230/2007 a cuvântului 'obligatoriu' cu sintagma 'se pot constitui în asociaţii de proprietari'.
Modificarea s-a făcut după ce Curtea Constituţională a decis pentru mai multe asociaţii de locatari că dreptul la asociere este liber iar obligativitatea asocierii încalcă prevederile legale. Potrivit preşedintelui Ligii Habitat, Mihai Mereuţă, 'la nivelul întregii ţări peste 30 la sută din blocuri au rămas constituite în asociaţii de locatari. Situaţia este dramatică în oraşele mici, cum ar fi Mizil sau Râmnicul Sărat, unde nu există nici o asociaţie de proprietari. În Capitală, din 80.000 de asociaţii, 25.000 funcţionează ca asociaţii de locatari. Din punct de vedere legal, asociaţiile de locatari nu există'.
Ce-ţi pot face stăpânii blocurilor
Asociaţiile de locatari sunt organizate pe schema celor de proprietari, dar din legislaţie nu respectă decât acele prevederi care le convin celor care conduc blocurile. După modelul asociaţiilor de proprietari, 'stăpânii blocurilor' - comitetului executiv şi cenzori - îşi împart salarii între ei pe motiv că aşa scrie la lege, stabilesc procente exagerate cu care să fie penalizaţi restanţierii sau permit spălarea maşinilor şi a covoarelor pe domeniul public chiar dacă de pe urma acestei decizii alţii au de suferit.
Tot ei hotărăsc, în funcţie de propriile interese, fără acordul adunării generale, fără licitaţie sau măcar o selecţie de oferte, firmele care să schimbe conductele, să facă reparaţii la părţile comune sau să monteze repartitoare de costuri. Nu puţine sunt cazurile în care în astfel de blocuri s-au inventat taxe pentru căţeii sau pisicile de apartament, cu toate că legislaţia nu le prevede. Aşa se ajunge ca factura la întreţinere să crească lunar şi cu 100 de lei noi, fără a mai pune la socoteală şi banii pentru fondul de rulment sau cel de reparaţii. În aceste blocuri scandalurile se ţin lanţ iar la primării plouă cu reclamaţii.
'Legislaţia nu ne permite să intervenim la aceste asociaţii'
'Degeaba vin oamenii şi reclamă. Nu am cadru legal să-i controlez şi nici să le verific legalitatea listelor de întreţinere. Ei ştiu acest lucru şi de asta au preferat să funcţioneze ca asociaţii de locatari. Proprietarii care sunt nemulţumiţi şi se consideră victime ale abuzurilor făcute de cei din conducerea blocurilor trebuie să se adreseze instanţelor de drept comun. Numai acestea pot soluţiona litigiile din cadrul unei asociaţii de locatari. Este singura cale legală prin care îşi pot face dreptate. Pentru noi, asociaţiile de locatari nu există, motiv pentru care nu luăm în seamă nici o reclamaţie. La începutul fiecărui mandat de primar, oamenii cred că se schimbă ceva şi vin masiv să reclame.
Din păcate, legislaţia nu ne permite să intervenim, iar aceste asociaţii nu sunt supuse nici unui control', ne-a declarat şefa Direcţiei Relaţii cu asociaţiile de proprietari, din cadrul Primăriei sectorului 4 din Capitală, Mirela Dârjan. Mai mult, aceasta crede că proprietarii nemulţumiţi, victime ale abuzurilor făcute de 'stăpânii blocurilor', ar trebui să fie cei care să ceară şi chiar să forţeze constituirea în asociaţii de proprietari. Aşa, interesele lor ar fi mai bine apărate, iar asociaţia ar putea beneficia de bani de la bugetul de stat pentru reabilitarea imobilului. La rândul său, preşedintele Ligii Habitat, Mihai Mereuţă, crede că autorităţile publice n-au nici un interes să-şi sancţioneze electoratul.
'Asociaţiile de locatari ar putea fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei pentru nerespectarea legilor fiscale. Aceste asociaţii continuă să folosească pentru angajare convenţiile civile, cu toate că legal ele nu mai există. Au fost scoase tocmai pentru a se evita evaziunea fiscală. Potrivit legislaţiei, nici furnizorii de utilităţi n-ar trebui să încheie contracte cu aceste asociaţii. Autorităţile publice cunosc situaţia, dar n-au nici un interes să se pună rău cu electoratul, motiv pentru care le acceptă tacit'.
Maria MANOLIU - Gandul (16-09-2008)
