Peste 3.000 de asociaţii de proprietari vor să intre în programul de reabilitare termică a blocurilor. De la bugetul statului şi bugetele locale se acoperă două treimi din costuri.
Începând din acest an, ţara noastră trebuie să intensifice măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice la nivel naţional, având în vedere angajamentele asumate în faţa Comisiei Europene (CE). Urmare a Directivei 2006/32/CE, care a devenit obligatorie şi pentru România de la începutul acestui an, statele membre UE îşi vor reduce consumul final de energie cu cel puţin 9 % în perioada 2008-2016 (reducere de 1% pe an).
România şi-a asumat realizarea unor economii de 13,5% în perioada menţionată, respectiv cu 1,5% pe an. Până în acest moment, eforturile pentru creşterea eficienţei energetice au fost modeste, în comparaţie cu nevoia şi potenţialul de reducere a pierderilor, lucru recunoscut de altfel şi de ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian. Potrivit acestuia, printre cauzele ce au determinat decalajele de competitivitate ale României se numără şi lipsa de preocupare din ultimul deceniu pentru eficienţa energetică, ceea ce nu mai este tolerabil în contextul actual. „Din punct de vedere economic, prima prioritate a României este îmbunătăţirea eficienţei energetice“, a declarat Vosganian.
În prezent, intensitatea energetică a României este de aproximativ 1,4-1,5 ori mai mare decât media pe UE, ceea ce înseamnă că ţara noastră are un potenţial ridicat de economisire a energiei. Părerea unanimă a specialiştilor evidenţiază faptul că eficienţa energetică este cea mai ieftină, cea mai puţin poluantă şi cea mai accesibilă dintre toate resursele disponibile.
Potenţialul naţional de economisire a energiei (de reducere a pierderilor) este, conform Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020, echivalentul a 30%-35% din resursele energetice primare, respectiv 20%-25% în industrie, 40%-50% în cazul clădirilor şi 35%-40% pentru transporturi. Estimările Fondului Român pentru Eficienţa Energiei arată că, pentru îndeplinirea ţintelor de economisire asumate, sunt necesare investiţii de circa cinci miliarde euro până în 2016.
Pierderi de energie de până la 50% în sectorul rezidenţial
Sectorul în care se înregistrează cel mai ridicat procent al pierderilor de energie este acela al imobilelor. Reabilitarea termică a clădirilor este un proces aflat abia la început în ţara noastră. Guvernul a pus la dispoziţie, prin Legea nr. 260/2006, resurse financiare în acest scop. Astfel, prin „Programul de reabilitare termică a blocurilor“, sursele de finanţare pentru astfel de lucrări sunt asigurate în procent de 34% prin alocaţii de la bugetul statului, 33%, din contribuţia bugetelor locale şi 33%, din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari. Programul a debutat în 2005, dar la finele lui 2007 fuseseră reabilitate doar 14 blocuri dintr-un total de 85.000 de blocuri existente la nivel naţional.
Autorităţile se aşteaptă însă la o creştere a interesului asociaţiilor de proprietari pentru angrenarea în acest program, având în vedere efectele reabilitării termice (reducerea pierderilor cu 25% - 40%, în funcţie de tipul clădirii) şi faptul că două treimi din costurile investiţiei sunt subvenţionate de administraţie. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL) a primit până în prezent 3.000 de solicitări din partea asociaţiilor de locatari.
Un an şi jumătate pentru întocmirea documentaţiei
Distanţa în timp dintre momentul depunerii dosarului la primărie şi demararea lucrărilor de reabilitare este, conform estimărilor MDLPL, de un an şi jumătate. Prima condiţie de îndeplinit este obţinerea acordului asociaţiei de proprietari, dovedit prin proces verbal aprobat în adunarea generală, cu jumătate plus unu din voturi. Dar, cu cât sunt de acord mai mulţi proprietari, cu atât costurile, estimate la o medie de 2.000 - 3.000 de euro pe apartament, vor fi mai uşor de suportat.
Dosarul depus de asociaţia de proprietari la primăria de sector va include date privind respectivul imobil (suprafaţă, număr de apartamente etc.), procesul verbal care consemnează acordul proprietarilor şi un extras de cont prin care asociaţia demonstrează că dispune de fonduri de reparaţii. Dacă dosarul primeşte aviz favorabil se semnează o convenţie între preşedintele asociaţiei şi primărie.
Următoarea etapă, auditul energetic, începe prin selectarea în acest scop a unei firme specializate, prin licitaţie, de către primărie. Este totodată momentul în care asociaţia trebuie să facă dovada că dispune de circa 15% din costul estimat al lucrării. Firma de audit va oferi trei variante de reabilitare, diferite prin gradul de complexitate, iar asociaţia optează pentru una dintre acestea. Următorul pas este elaborarea proiectului tehnic, de către o firmă desemnată tot prin licitaţie, şi obţinerea autorizaţiei de construcţie. Ultima licitaţie şi ultimul contractor privesc execuţia lucrărilor din proiect.
Costul proprietarului
2.000 de euro este suma minimă pe care trebuie să o scoată din buzunar fiecare proprietar de apartament pentru a-şi reduce pierderile de energie din locuinţă. Costurile pe cap de proprietar pot urca până la 3.000 de euro
Finantare de la stat
• Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe a beneficiat în 2005 de alocaţii de la buget în valoare de 1,08 milioane lei. În anul respectiv, s-au auditat energetic 23 de clădiri.
• În 2006, s-au alocat de la buget fonduri de 9,32 milioane de lei, din care s-au auditat energetic 614 clădiri şi au fost finalizate lucrările de reabilitare termică la 8 blocuri.
• Sumele pentru reabilitare termică date de stat au ajuns în 2007 la 10,9 milioane lei. S-a trecut la faza de proiectare pentru clădirile auditate în anul precedent şi au început lucrările de execuţie pentru alte 13 imobile din ţară.
• În 2008, s-au alocat 25 de milioane de lei de la bugetul statului. În acest an, se vor încheia lucrările de reabilitare pentru 145 de blocuri.
ContraPerformanta
• Pe ansamblul clădirilor de locuit din România, eficienţa utilizării energiei termice pentru încălzire şi apă caldă este de 43% din cantitatea de căldură furnizată. În Bucureşti, procentul ajunge la 63%.
• Energia termică deţine cea mai însemnată pondere în consumul anual de energie al unei clădiri, de circa 75%.
Sursa: www.capital.ro
