Soluţiile de energie ecologică diferă în funcţie de zona în care locuieşti. Evz.ro îţi prezintă care sunt cele mai bune soluţii pentru casa ta, în urma sfaturilor primite de la specialiştii prezenţi la RENEXPO, primul târg internaţional pentru energii regenerabile şi eficienţă energetică în România. De la început, trebuie menţionat că proiectul guvernamental “Casa Verde” vizează încurajarea echipării locuinţelor cu echipamente de încălzire ecologice. Desigur, statul şi întreaga lume ar dori să foloseşti energia solară sau cea eoliană şi pentru electricitate, dar investiţia ta ar fi destul de mare
Pe scurt, pentru o casă de dimensiuni medii, un sistem de încălzire eficient îţi scoate din buzunar maximum 500 de dolari. Restul, aproximativ 4.000 de euro (90%), vine de la stat. Dacă vrei însă un sistem capabil să îţi furnizeze şi electricitate, te costa undeva între 15 şi 17.000 de euro. De ce? Pentru că statul oferă pentru populaţie un plafon maxim de finanţare de 25.000 de RON (circa 6500 de euro). Restul plăteşti tu. Iar un sistem fotovoltaic eficient costă minimum 20.000 de euro.
Dobrogea - zona perfectă. Moldova şi Oltenia - potenţial ridicat
“Nu toate zonele sunt fezabile pentru energie solară şi eoliană. Proprietarul unei locuinţe trebuie să se gândească foarte bine înainte de a monta un astfel de sistem”, ne spune Nicolae Floristean, reprezentant al firmei braşovene Girasolar. Acesta ne-a ajutat să localizăm zonele geografice din România care favorizează captarea de energie regenerabilă.
Zonele de munte. O mare parte a Carpaţilor este neprielnică montării de panouri solare, radiaţiile fiind destul de scăzute în intensitate. Singurele zone muntoase în care merită să fie montate panouri solare sau fotovoltaice sunt grupele Bucegi şi Făgăraş (Carpaţii Meridionali) şi Munţii Banatului (Carpaţii Occidentali). O soluţie pentru aceste zone o reprezintă energia eoliană, deoarece vântul are o viteză medie de peste 6 m/s. Atenţie însă la zonele de depresiune, deoarece cele mai multe nu au potenţial eolian. O soluţie ar fi pompele geotermale, dar montarea acestora ar costa destul de mult, iar temperatura furnizată iarna ar fi insuficientă pentru o “independenţă” termică.
Zonele de podiş şi deal. Podişul Dobrogei şi cel al Moldovei sunt zone în care se poate profita de viteza vântului. Pe lângă instalaţiile eoliene, în Dobrogea şi sudul Moldovei se poate opta şi pentru panouri solare şi fotovoltaice, nivelul mediu al radiaţiilor fiind unul destul de ridicat. În zonele de podiş şi deal dintre Carpaţii Meridionali şi Câmpia Română se recomandă montarea de panouri electrice, dar nu şi de centrale eoliene. Podişul Transilvaniei este o zonă cu potenţial solar mediu şi cu potenţial eolian destul de slab. În zonele de deal şi podiş se poate miza pe energia geotermală, acestea fiind capabile să ridice temperatura la 10 grade iarna şi să o diminueze cu alte 10 vara.
Zonele de câmpie. Locuitorii din Câmpia Română pot valorifica cel mai ridicat nivel al radiaţiilor solare din România prin montarea de instalaţii de captare a energiei solare. Zona are potenţial eolian foarte scăzut, o investiţie bună fiind montarea unei pompe geotermale, mai ales pentru aportul acesteia la răcirea locuinţei pe timp de vară, când temperatura din casa dumneavoastră poate scădea cu până la 10 grade. În Câmpia de Vest, potenţialul eolian este scăzut, dar soluţii ar fi pompele geotermale şi, mai ales, energia solară (potenţial mult peste media naţională). Zona de câmpie din nordul Moldovei are potenţial eolian scăzut şi solar mediu.
Greu de aplicat la bloc
Asociaţiile de proprietari sunt marii perdanţi ai programului “Casa Verde”. Statul nu face deosebirea între locuinţa cu proprietar unic şi imobilele comune, cum sunt blocurile. Astfel, plafonul de 25.000 de lei se aplică şi în cazul asociaţiilor de proprietari, al căror acces la energia verde va fi condiţionat de investiţii foarte mari.
Soluţia, dar şi pericolul “verde”
Un alt domeniu ecologic este cel al producţiei de biocombustibil. Dar aici apare momentul unde “producţia afectează nevoia de hrană”. De ce? Pentru că ţăranul, influenţat de preţul ridicat şi siguranţa distribuţiei, preferă culturile destinate producţiei de biocombustibil celor care vizează strict alimentaţia. Cererea de biocombustibil este destul de mare, având în vedere că Uniunea Europeană obligă distribuitorii ca motorina vândută să conţină 4% biocombustibil.
Biogazul sau cum să produci energie din gunoi
Un alt mod de a produce energie este “să creşti bacterii”, aşa cum ne spun Denis Boerescu şi Daniele Baronchelli, reprezntanţii AB Holding, o firmă italiană care se ocupă cu proiectare şi montarea de instalaţii de captare a biogazului. O astfel de instalaţie este o soluţie pentru marile fermele zootehnice sau marii producători de alimente. Mai mult, aceste instalaţii pot “exploata” chiar şi noroiul din staţiile de epurare a apei. Metanul rezultat este folosit în două direcţii: producerea de electricitate şi de agent termic.
Bursa verde a energiei
Pentru fiecare megawatt (MW), un producător de energie regenerabilă primeşte un certificat verde. Încurajaţi sunt cei care valorifică energia solară, care primesc două certificate pentru un MW. Ce poţi face cu aceste hârtii primite de la stat? Le vinzi către numele mari din industrie, care sunt obligate de stat să cumpere un număr de certficate verzi proporţional cu nivelul de poluare de care sunt responsabili. Un astfel de certificat va putea fi vândut cu o sumă între 40 şi 50 de euro.
sursa: www.evz.ro
